10 martie 2014

UN  ZÂMBET  ÎN  ETE (51)
Vorbind în general
de Paul M. Dunphy VE1DX
Traducere şi adaptare de Francisc Grünberg, YO4PX

Unul dintre QRP-iştii locali urcă dealul deunăzi gâfâind şi năduşind, căci primele semne ale verii timpurii se şi arătaseră. Deşi nu era încă din cale-afară de cald, QRP-istul arăta de parcă ar fi petrecut ore nu glumă în faţa transiverului iarna trecută. L-am mai văzut în starea asta, dar eram sigur că de îndată ce îşi va relua lucrul la antene şi la pilonul său îşi va intra din nou în formă.
Se lăsă să cadă în fotoliul de lângă mine, îşi şterse fruntea de sudoare şi întrebă: «Care este cel mai bun transiver de DX?» Am cugetat niţel, apoi am uzat de vechiul tertip de a răspunde la o întrebare cu o altă întrebare: «Dar de ce întrebi?»
«Pentru că toţi rechinii de la clubul de DX se contraziceau pe tema asta la întâlnirea de aseară. Unul dintre ei avea un TS-2000 şi se jura că nu există vreun alt transiver cu care s-ar putea compara! Însă un altul, care cumpărase un FT-1000MP iarna asta, era nu mai puţin încredinţat că transiverul lui este cel mai bun pentru lucrul DX. Apoi mai interveni unul cu vreo 340-350 de entităţi DXCC lucrate la activ şi care spunea că el e mulţumit cu TS-430-ul său şi că zadarnic arunci mai mulţi bani pe un transiver că tot nu faci mare brânză!»
Am dat din cap şi l-am privit pe QRP-ist prin lentilele ochelarilor mei bifocali, afişând o expresie cât mai neutră cu putinţă. Acesta trase adânc aer în piept şi urmă: «Toamna trecută am cumpărat un FT-847. Ca preţ e o sculă nici prea ieftină, nici prea scumpă. Iar cu liniarul meu de 600 de waţi şi cu beamul cu trei elemente am lucrat o grămadă de DX-uri în ultimele şase luni. Însă acum mă încearcă oarece îndoieli. Poate că dacă aş fi avut un transiver de 5000 de dolari aş fi putut lucra şi mai multe DX-uri. Cine ştie, poate ar trebui să-mi cumpăr un FT-1000MP sau un IC-781. Ce zici?»
Ascultându-l gândul m-a dus la bătrânul meu FT-101 care îşi face datoria chiar şi după 25 de ani şi la toate DX-urile pe care le-am lucrat cu el. M-au încercat deseori tentaţiile privind paginile lucioase ale reclamelor şi toţi fluiericii şi clopoţeii noilor scule, dar n-am renunţat la vechea mea flintă DX. Dacă aş fi cumpărat un nou transiver la fiecare câţiva ani poate că aş fi lucrat mai multe DX-uri. Sau poate nu ...
QRP-istul bătea darabana cu degetele pe masă în aşteptarea unui răspuns. Mi-am mai acordat un răgaz înainte de a replica: «L-ai auzit pe Veteran spunând că toate lucrurile sunt relative, deşi unele sunt chiar mai relative decât altele, nu-i aşa?» QRP-istul dădu din cap a nerăbdare: «Da, da, ştiu! Spune mereu asta. Aşa spunea mereu şi Albert Einstein. Dar ce legătură are asta cu cumpărarea unei scule noi? Merită să dau iama în economii şi să-mi cumpăr unul dintre acele supertransivere-ultimul-răcnet sau nu?»
Nu eram pregătit să sfătuiesc pe cineva câte parale să cheltuiască pentru un transiver, aşa că am decis să-l contrez cu una dintre Eternele enigme ale DX-ului. «Era vorba de teoria specială a DX-ului, despre asta îţi vorbea Veteranul, dar despre teoria generală a DX-ului se pare că nu ai auzit, nu-i aşa?»
«Care teorie?», spuse QRP-istul sărind în picioare şi ţintuindu-mă cu privirea, «şi ce treabă are teoria aia cu noul transiver?»
L-am privit şi am răspuns cu profundă convingere în glas: «Vorbind în general, DX-manii sunt convinşi că cel care are cea mai bună antenă va lucra mai multe DX-uri. Şi, vorbind în general, cel care petrece mai mult timp în faţa transiverului va lucra mai multe DX-uri. Şi vorbind tot în general, cel care are cel mai puternic amplificator va lucra mai multe DX-uri. Pe cale de consecinţă s-ar putea ca, potrivit teoriei generale a vânătorii DX, cel care are cea mai scumpă sculă va lucra cele mai multe DX-uri. Dar nu s-a găsit nicio dovadă că asta ar fi adevărat. Albert şi-a dedicat ani de zile pentru a formula o teorie unificată a DX-ului şi nu a reuşit.»
QRP-istul mă privi nedumerit. I-am întors privirea şi am spus: «Cu toate acestea, vorbind în general, Albert a demonstrat că cel care are cea mai bună propagare câştigă. Tocmai de aceea DX-ul există!»
Vizitatorul meu sări în picioare şi strigă: «Ce fel de răspuns mai e şi ăsta?» Am ridicat din umeri, în vreme ce QRP-istul ieşea val-vârtej pe uşă şi o lua la vale, probabil cu nimic mai înţelept decât la venire. Într-o bună zi, cine ştie, s-ar putea să priceapă câte-ceva, dar până atunci va trebui să-şi cumpere vreo juma’ de duzină de transivere scumpe.

Despre mine

Fotografia mea
Constanţa, Constanta, Romania

ARHIVA ARTICOLELOR

free counters Stats Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved