31 iulie 2016

Sportul radio vs. Pokémon GO
Articolul de mai jos, prezentat aici în traducere, a fost publicat în 22 iulie 2016 sub semnătura lui Bob Inderbitzen NQ1R (manager de marketing al ARRL) ca editorial pe pagina de internet a asociaţiei radioamatorilor americani sub titlul  Radiosport vs. Pokémon GO™.

Deşi au trecut doar două săptămâni de la lansarea lui Pokémon GO™ acesta a şi devenit un fenomen social. (L-am putea denumi chiar «isterie»? – nota mea, YO4PX) Jocul video augmentat la dimensiune reală creat de Niantic pentru telefoanele dumneavoastră inteligente a fost lăudat pentru faptul că îi ademeneşte pe jucători să iasă pe străzi din casele lor pentru a-l practica. Poate că şi dumneavoastră vă număraţi printre ei. Sau poate că vă simţiţi niţel exclus că nu participaţi la joc, poate aţi jurat să nu jucaţi vreodată, sau poate că, fără să recunoaşteţi, nu-l înţelegeţi. Ei bine, dacă sunteţi un radioamator (sau «ham») acest articol despre Pokémon GO este scris pentru dumneavoastră!

N-ar trebui să ne mire că radioamatorii fac comparaţii între Pokémon GO şi radioamatorism. Dacă nu aţi urmărit publicitatea de senzaţie de care a beneficiat Pokémon GO aveţi totuşi nevoie de nişte informaţii elementare despre acest joc. Participarea presupune descărcarea gratuită a aplicaţiei Pokémon GO pentru aparatul dumneavoastră iOS sau Android. Jucătorii se numesc trainers (antrenori, instructori, dresori) şi bântuie prin vecinităţi echipaţi cu telefoanele lor inteligente pentru a descoperi şi captura micile creaturi numite Pokémon. Integrarea aplicaţiei cu datele furnizate de Google Maps realizează asocierea dintre mediul dumneavoastră înconjurător şi viaţa reală. Trainerii (jucătorii) vizitează aşa-numitele PokéStops, repere topografice locale, pentru a se aproviziona cu resursele virtuale necesare practicării jocului. Performanţele se obţin prin promovarea jucătorului la nivele superioare, prin obţinerea de insigne şi prin înfruntări între echipe în săli de gimnastică virtuale. Toate acestea se întâmplă în timp ce vă preumblaţi de colo-colo cu privirea pironită în ecranul celularului, o abilitate dobândită deja de multă vreme de utilizatorii de telefoane mobile. OK, acum aţi aflat suficiente lucruri despre Pokémon GO pentru a vă da expert atunci când socializaţi cu colegii în faţa dozatorului de apă rece al biroului.

Să comparăm acum jocul video cu radioamatorismul. «Hamii» îşi operează aparatura din locaţii fixe şi portabile, de acasă sau în timp ce se află pe drum. În vreme ce radioamatorismul în sine nu este un joc, este cu toate acestea distractiv. În rezultatele unui studiu realizat de Readex Research pentru ARRL în 2015 cel mai invocat motiv pentru ca cineva să se implice în radioamatorism este «distracţia». Respondenţii sondajului au putut opta între mai multe motivaţii pentru a deveni radioamatori, iar pe poziţiile imediat următoare s-au plasat «extinderea interesului pentru domeniul electronicii, al comunicaţiilor sau pentru alte tehnologii» şi «asigurarea de comunicaţii în timpul dezastrelor naturale şi alte situaţii de urgenţă». Ca o concluzie, oamenii devin radioamatori pentru a-şi aprofunda interesul în (1) tehnologie, (2) în serviciul public şi (3) pentru a se distra!

Una dintre faţetele care se bucură de un interes special în radioamatorism e sportul radio – un termen cuprinzător, care include concursurile în eter şi evenimentele de operare speciale în care puteţi obţine diverse performanţe şi diplome. Iată de pildă activitatea promovată de ARRL Parcuri naţionale în eter  (National Parks on the Air, NPOTA) care se întinde pe durata întregului an calendaristic şi care celebrează cei 100 de ani ai Serviciului parcurilor naţionale al Statelor Unite (US National Park Service). NPOTA încurajează radioamatorii să-şi opereze portabilele din locaţii oficiale ale parcurilor naţionale. «Activatorii» sunt căutaţi de «vânătorii» de parcuri, cei care încearcă să realizeze legături radio cu parcurile activate. Vă sună destul de cunoscut, nu-i aşaPokémon GO are traineri care vânează şi capturează Pokémoni, în vreme ce NPOTA are vânători care colecţionează activări ale parcurilor naţionale.

Asemănător cu colectarea de creaturi Pokémon mobilul sportului radio este înregistrarea în loguri a fiecărei legături pentru atingerea unor scoruri. Radioamatorii întrebuinţează programe de logare, cum ar fi Logbook of The World (LotW) a ARRL-ului pentru a ţine evidenţa QSO-urilor lor pe calea eterului. Performanţele sunt evaluate în funcţie de numărul total al legăturilor confirmate cu alţi radioamatori  în diverse categorii de calificare.
Există un calendar plin de concursuri desfăşurate în weekenduri, acitivităţi speciale anuale şi programe de diplome, inclusiv DXCC-ul, cel mai important dintre acestea, care se acordă pentru legături radio cu cel puţin 100 de ţări («entităţi»). Iar staţiile speciale care apar din când în când îi ambiţionează pe radioamatori să le contacteze în vreme ce acestea se află în clădirea unor faruri, pe insule sau în vârfuri montane.

Tradiţia sportului radio este la fel de veche ca radioamatorismul însuşi. În zilele de pionierat pe undele radio amatorii s-au întrecut realizând primele legături cu colegii lor aflaţi de cealaltă parte a aşezării în care locuiau, apoi de cealaltă parte a ţării şl în cele din urmă cu staţii situate pe întinderea întregului glob. În zilele noastre acelaşi spirit inovativ se regăseşte printre radioamatorii ale căror semnale călătoresc pe lungimi de undă considerate de unii inutilizabile sau folosind puteri extrem de mici, care necesită programe sofisticate pentru extragerea din zgomot a semnalelor slabe. O adevărată distracţie high-tech!
Sportul radio este doldora de distracţii şi performanţe, iar efectul colateral este faptul că amatorii care participă la competiţie îşi îmbunătăţesc propriile abilităţi tehnice şi de operare, progresând şi în privinţa capabilităţii staţiilor lor. Natura competitivă a acestei activităţi îi încurajează pe hami să-şi asambleze staţii de radio mai bune, să construiască antene mai eficiente şi să opereze cu mai multă îndemânare în eter.


Chiar şi sediul central al ARRL-ului a fost vizitat de nişte Pokémoni răi, dar ei au fost capturaţi la scurt timp după realizarea acestor imagini (Foto ARRL)

Am încercat Pokémon Go, spunându-mi în răstimp: «Sunt atras în ecranul tactil al smartphone-ului meu pentru a mă distra într-un joc creat de un programator isteţ.» Spre deosebire de acest joc radioamatorii care participă la sportul radio dispun de un grad mai mare de control asupra jocului lor. Căutarea şi succesul acţiunii de «capturare» sunt determinate de staţia pe care aţi asamblat-o, de abilitatea dumneavoastă de operare, de propagarea semnalului şi de operatorul de la celălalt capăt al antenei care vă ascultă. «Vânătorul» aflat în fruntea clasamentului în activitatea «Parcuri naţionale în eter» a adunat deja în log legături radio cu 435 de parcuri naţionale activate. Impresionant, şi nu implică vreo taxare a traficului de date!

Încercaţi Pokémon GO ca să puteţi spune copiilor dumneavoastră sau copiilor vecinilor dumneavoastră că aţi participat la noua manie. Dar un radioamator adevărat şi un operator aplecat spre sportul radio ştie că, spre deosebire de Pokémon GO, farmecul următoarei sale legături radio nu se va şterge atât de curând din amintire.

(Spre deosebire de autorul articolului traducătorul nu împărtăşeşte ideea că radioamatorismul este un sport, deşi recunoaşte că hobby-ul nostru include fără îndoială numeroase activităţi în care spiritul competitiv este puternic stimulat şi solicitat. - nota mea, YO4PX)



(Traducere, prezentare, adaptare şi completări cu videouri şi imagini de YO4PX. Surse: ARRL, Google Images, YouTube)





*   *   *

Despre mine

Fotografia mea
Constanţa, Constanta, Romania

ARHIVA ARTICOLELOR

free counters Stats Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved