Internetul lucrurilor – partea a II-a
In partea I-a a articolului Daniel Burrus a prezentat în publicaţia Wired ceea ce el consideră a fi o schimbare «mult mai importantă decât îşi poate imagina cineva» şi în încheiere a promis că în partea a II-a va explora împreună cu cititorul cât de profundă va fi această schimbare. Iată în traducere şi continuarea articolului, publicată pe blogul autorului:
«Săptămâna trecută am vorbit despre felul în care oamenii gândesc într-un stil insuficient de mare atunci când se referă la internetul lucrurilor. Examinând realist ramificaţiile conectării unui număr imens de senzori colectori de date cu dispozitive şi maşini este important să înţelegem ca informaţia va fi transformată în acţiune cu o viteză nemaiîntâlnită vreodată. Ne apropiem de un univers cu timpuri de reacţie infinitezimale, cu răspunsuri imediate la condiţiile schimbătoare, cu un control incomparabil în administrarea bunurilor şi a resurselor.
Este important să nu gândim la scară redusă. După cum am spus, internetul lucrurilor (IoT) constă nu atât în realizarea de economii în cadrul actualelor modele industriale, ci cu părăsirea totală a vechilor modele şi crearea de noi servicii şi de produse noi. Nu există doar un anumit sector în care internetul lucrurilor va avea cel mai puternic impact; el va revoluţiona toate industriile imaginabile, inclusiv agricultura, energia, securitatea, administrarea calamităţilor naturale, asistenţa medicală – asta doar ca să numesc doar câteva dintre domenii.
De exemplu, companiile de construcţii au început să-şi echipeze silozurile şi autovehiculele cu senzori care pot monitoriza gestiunea stocurilor, cum ar fi cantitatea de beton, şi să transmită informaţiile printr-o platformă bazată pe cloud, în scopul de a accelera livrările şi de a asigura un flux constant în conducte. Iar giganţii din sfera industriei extractive au început să implementeze tehnologii mobile de tip senzor-to machine care previn accidentele cu mult timp înainte de producerea lor printr-o analiză rapidă şi prin acţiuni imediate. În momentul în care senzorii detectează o defecţiune, ca de pildă o conductă corodată sau o scurgere tehnică M2M permite lucrătorilor să se ocupe fără întârziere de repararea ei.
Un alt exemplu al noii tehnologii IoT la lucru în industria extractivă este o sondă inteligentă. Aceasta este o sondă dotată cu dispozitive de control al fluxului ţiţeiului şi senzori de adâncime, astfel că ea poate fi monitorizată şi controlată de la suprafaţă, fără a risca siguranţa muncitorilor. Sonda inteligentă utilizează tehnologie seismică 4D care monitorizează şi controlează scurgerile de gaze, fluxul apei, schimbările de presiune şi orice alte modificări cauzate de mişcarea seismică fluctuantă, ceea ce înlesneşte previzionarea şi controlul impactelor seismice care pot produce prejudicii semnificative.
Dar se pare că gândim încă în stil mărginit. Priviţi dincolo de construcţie, dincolo de energie. Avem senzori care pot măsura forţa, greutatea, torsiunea şi presiunea; senzori care pot ‘adulmeca’ prezenţa gazelor şi a chimicalelor; senzori care pot ‘auzi’ vibraţiile sonore şi să le distingă dintre diferite alte fenomene acustice; senzori care pot să măsoare grade de temperatură, să detecteze mişcarea, velocitatea şi debitul; să identifice poziţia, prezenţa şi proximitatea. Cu alte cuvinte, avem abilitatea de a aduna informaţii practic nelimitate în timp real.
Cum putem face ca aceste informaţii să devină utile? Gândiţi-vă la propria dumneavoastră casă. Care dintre spaţiile sale poate deveni inteligentă? Iată un răspuns simplu. Am avut ocazia să văd un sistem prezentat la o videoconferinţă care îi permitea stăpânului unui câine să vorbească efectiv cu el, să-l cheme şi să-l hrănească de la distanţă printr-un aparat simplu. Să ne gândim acum la ceva mai de anvergură. O casă care ‘ştie’ când veniţi acasă pentru că este conectată la un senzor aflat în maşina dumneavoastră sau în telefonul inteligent. O casă care conectează alarmele avertizoare de fum, sistemele de siguranţă şi consolele infotainment-ului la telefonul dumnea-voastră. (‘infotainment’: neologism care combină noţiunea informaţiei cu aceea a divertismentului, 'entertainment' – nota mea, YO4PX.) O casă cu senzori încastraţi în ţevărie care pot ‘vedea’ scurgerile înainte ca acestea să se producă.
Probabil că aţi remarcat o anumită tendinţă. Una dintre cele mai importante avantaje ale tehnologiilor inteligente este abilitatea lor de a previziona şi de a preveni problemele, oriunde ar apărea ele. Dacă un acumulator de autovehicul ar fi inteligent v-ar spune exact câte călătorii puteţi să mai întreprindeţi înainte de a se descărca. Dacă aţi putea monitoriza şi controla de la distanţă proprietăţile dumneavoastră în timp real aţi lua cunoştinţă de probleme în minutul în care acestea îşi fac apariţia, de locaţia lor exactă şi de natura lor şi aţi putea profita de avantajul economisirii unor cheltuieli importante.
Tehnologia vestimentară va revoluţiona şi ea profund asistenţa medicală. Ştim că noul ceas Apple va dispune de senzori pentru monitorizarea bătăilor inimii dumneavoastră şi oferă o platformă care poate găzdui aplicaţii ce facilitează şi încurajează un stil de viaţă sănătos. Avem deja senzori în pantofii noştri pentru a monitoriza cât de mult am alergat şi câte calorii am ars. Ce mai urmează oare? Se va produce o optimizare a spitalizării, prin senzori care pot detecta bacteriile de pe echipamente şi periaje inteligente care pot detecta viruşii ce ar putea migra spre dumneavoastră de la un pacient bolnav.
După cum am spus mai înainte, avem de-a face cu o mutaţie profundă, transformaţională. Ea nu se va limita la case şi la afaceri inteligente. Vom ajunge să vedem autostrăzi şi vehicule inteligente, fabrici şi ferme inteligente, utilităţi şi reţele energetice inteligente. Aceasta nu sunt doar produse ale imaginaţiei sau unele dintre numeroasele consecinţe potenţiale - o tendinţă pe care o numesc ‘soft trend'. Este vorba de o tendinţă ‘hard trend’: e o proiecţie bazată pe fapte cuantificabile, fapte ce nu pot fi modificate.
Nici pe departe nu am reuşit să epuizez enumerarea tuturor modalităţilor prin care această tehnologie va exercita un impact asupra noastră. Ea va crea dizlocări şi oportunităţi în toate domeniile imaginabile, şi depinde numai de dumneavoastră dacă urmează să deveniţi unul dintre cei care vor fi ‘dizlocaţi’ sau dintre cei care vor participa ei înşişi la dizlocarea vechilor tipare. Pentru că aceste lucruri se vor întâmpla. A sosit timpul să aflăm despre ele acum.»
* * *