Cazul Delfi, un precedent istoric?

Pe saiturile RT şi PCWorld (pe acesta din urmă sub semnătura lui Jennifer Baker din partea IDG News Service) au fost publicate la 10 respectiv 11 octombrie 2013 sub titlul aproape identic «Un tribunal al Uniunii Europene atribuie responsabilitatea pentru comentarii ofensive unui sait estonian» materiale de mare interes pentru internauţi şi administratorii paginilor de internet despre comentariile înscrise sub articole publicate pe aceste pagini.
În cazul în care decizia va rămâne definitivă şi ar deveni astfel un precedent juridic ce ar fi invocat în procese similare, ea ar putea avea efecte majore asupra tuturor publicaţiilor online din ţările membre ale Uniunii Europene şi a felului în care patronii, editorii, redactorii publicaţiilor, precum şi autorii materialelor publicate vor trebui să acţioneze pentru a nu se expune rigorilor legii. Autorul anonim al materialului de pe RT şi Jennifer Baker pe PCWorld scriu:

Comentariile utilizatorilor pe saiturile europene ar putea întâmpina în calea publicării lor o supraveghere mai atentă după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că un portal de ştiri estonian este răspunzător pentru postările anonime ofensive.

Joi (10 octombrie) tribunalul cu sediul în Strasbourg a respins o cerere înaintată de Delfi, unul dintre cele mai vizitate saituri de ştiri din Estonia de a se anula amenda pe care a primit-o după ce cititorii săi au postat răspunsuri furioase sub unul dintre articolele publicate.

Delfi a prezentat un recurs la CEDO în 2010 după cu Curtea supremă a Estoniei a decis că saitul este cel răspunzător pentru comentariile cu pricina, şi nu persoanele care le-au înscris. Judecătorii din Strasbourg au confirmat decizia, hotârând că tribunalul estonian nu a încălcat articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului referitor la libertatea de exprimare. În ianuarie 2006 Delfi a publicat un articol despre o decizie a companiei de transporturi cu feriboturi Leedo de a-şi schimba rutele, ceea ce a condus la o întârziere a deschiderii unor rute mai ieftine spre anumite insule estoniene. Decizia a revoltat un mare număr de cititori ai saitului, care au postat comentarii anonime conţinând ameninţări şi insulte adresate operatorului de feriboturi şi proprietarului acestora. Leedo a dat în judecată Delfi pentru comentarii şi în aprilie 2006 a câştigat o compensaţie simbolică de 320 de euro din partea unei instanţe inferioare estoniene. Saitul a argumentat că i-a fost «imposibil» să administreze comentariile utilizatorilor, iar amenda a încălcat legile europene care reglementează libertatea de exprimare. Cu toate acestea judecătorii estonieni au considerat că articolul 10 care permite libertatea de exprimare poate fi ignorat de tribunalele naţionale pentru a proteja reputaţia unei persoane sau a unei companii – cu condiţia ca ingerinţa să fie proporţională cu circumstanţele.

Curtea din Strasbourg a decis că ingerinţa a fost «justificată şi proporţionată», dat fiind că saitul Delfi ar fi trebuit să fie pregătit să primească comentarii ofensive având în vedere natura articolului publicat şi să adopte măsuri preventive. În decizia sa Curtea a motivat că Delfi «nu a reuşit să prevină apariţia comentariilor în spaţiul public şi a profitat prin beneficii comerciale de pe urma existenţei lor, permiţând totuşi autorilor acestora să rămână anonimi.»

De asemenea Delfi s-a încrezut prea mult în notificări din partea utilizatorilor şi în sistemul său automat de filtraj al comentariilor pentru depistarea exprimărilor vulgare, un filtraj pe care utilizatorii s-au priceput să-l ocolească, a argumentat instanţa. În plus saitul nu pare să fi procedat la măsuri efective pentru îndepărtarea comentariilor jignitoare şi ofensive.

Deşi pe pagina Delfi pe care a apărut articolul figura un text din partea redacţiei care avertiza că ameninţările şi insultele sunt interzise şi că utilizatorii vor trebui să-şi asume răspunderea pentru comentariile lor, identificarea făptaşilor s-a dovedit a fi aproape imposibilă, dat fiind că cititorilor le era permis să acceseze secţiunea destinată comentariilor fără a se înregistra, a precizat curtea de la Strasbourg.

Saitul are acum la dispoziţie trei luni pentru a face recurs împotriva deciziei CEDO. Înaintea pronunţării acesteia editorul-şef al Delfi Urmo Soonvald a apărat principiul comentariilor anonime într-un interviu acordat luna trecută saitului Postimees. «De ce ar trebui să pedepsim sute de mii de oameni şi să-i lipsim de oportunitatea de a participa la o discuţie liberă numai pentru că printre ei există 10 sau 100 de idioţi? Misiunea noastră este să luptăm pentru puritatea comentariilor, însă nu cred că a arunca copilul împreună cu apa din covată este singura opţiune care ne stă la dispoziţie», a spus Soonvald. 

Cu toate acestea Soonvald a admis că «comentatorii anonimi care nu ştiu să se poarte şi provocatorii cu bună-ştiinţă» au reprezentat o problemă.

Un sondaj recent realizat de fundaţia estoniană Avatud Eesti a arătat că comentariile de sub articolele publicate online sunt postate doar de o mică minoritate marginală a utilizatorilor de internet a ţării. În Estonia există circa o jumătate de milion de persoane care citesc în mod regulat comentariile, dar numai 0,3% împărtăşesc opiniile exprimate în acestea.

Într-un proces similar intentat la începutul anului saitului Delfi doi utilizatori au primit condamnări cu suspendare pronunţate de un tribunal estonian, după ce au insultat prin comentariile lor un judecător în vârstă, în vreme ce saitul de ştiri nu a fost tras la răspundere.

(Surse: RT, PCWorld, foto CEDO Reuters/Vincent Kessler)

Precizare: Acest articol este o traducere. Nici cei doi autori menţionaţi şi nici traducătorul nu au exprimat o opinie cu privire la oportunitatea sau justeţea deciziei CEDO - nota mea, YO4PX)

         

Articol pe aceeaşi temă: 

Despre flameri şi troli în spaţiul virtual

 *   *   * 

Înapoi la pagina principală