La mulţi ani, Mr. Morse!
«Morse a ajuns de-a dreptul fascinat de ideea transmiterii unor mesaje prin intermediul electricităţii. El a proiectat un telegraf cu circuit unic care funcţiona prin apăsarea de către un operator ai unei chei de manipulare care închidea circuitul electric al bateriei, transmiţând printr-o sârmă semnale electrice către un receptor aflat la celalălt capăt al firului», scrie MacNeil.
Patru ani i-au trebuit lui Morse ca să-şi construiască primul său echipament telegrafic, pe care l-a demonstrat publicului în 1837 şi l-a patentat cu nouă ani mai târziu. După îndelungi insistenţe inventatorul a obţinut o finanţare substanţială din partea Congresului pentru a construi o linie telegrafică experimentală monofilară între Baltimore şi Washington, D.C. După cum majoritatea admiratorilor lui Morse cunosc, în prima sa transmisiune care a avut loc în ziua de 24 mai 1844 a fost transmis textul biblic «What hath God wrought» («Ce a creat Dumnezeu» în scrierea engleză arhaică tradusă din ebraica veche sub care apare în versetul 23.23 din Cartea Numeri, a patra carte din Vechiul Testament, în versiunea King James din 1611. În versiunea românească a Bibliei fraza este tradusă ca «Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!» şi i-a fost sugerată lui Morse de Annie Ellsworth, tânăra fiică a unui prieten - nota mea, YO4PX)
Codul creat de Morse, compus din puncte şi linii – denumit în anumite surse şi Codul Morse-Vail, acesta din urmă fiind colegul cu care Morse a colaborat pentru elaborarea sistemului sau Codul Morse american – se deosebeşte în privinţa combinaţiei de semne corespunzătoare anumitor litere şi cifre de aşa-numitul Cod continental, creat în 1840 de germanul Friedrich Gerke, şi pe care radioamatorii din zilele noastre îl folosesc în radiotelegrafia internaţională.
Printre alte diferenţe Codul Morse american foloseşte spaţii mai lungi sau mai scurte între litere care aveau o anumită semnificaţie pentru telegrafistul aflat pe recepţie. De exemplu în versiunea americană a codului transmiterea abrevierii OK suna «tit…tit/ta-tit-ta». Acest cod era utilizat de telegrafiştii Căilor ferate. O linie lungă corespundea literii «L», iar o linie şi mai lungă reprezenta cifra «0» - o formă adoptată şi de radioamatori.
Codul radiotelegrafiştilor nu conţine acest gen de spaţii între litere, ci litere formate din cunoscutele puncte şi linii, care îmbinate în mod corespunzător transmit mesajul dorit ascultătorului. În receptoarele noastre de amatori auzim aceste sunete mai lungi sau mai scurte ca bipuri intermitente.
După 224 de ani de la crearea sa codul Morse este folosit şi în prezent pe benzile de radioamatori de pasionaţii acestui fascinant mod de comunicare.
La mulţi ani, Mr. Morse!
(Sursă: articolul April 27, 2015 Marks 224th Anniversary of Samuel F.B. Morse's Birthday de pe saitul ARRL, Wikipedia)
Samuel F.B. Morse, artistul şi inventatorul
Gallery of the Louvre (1831-1833)
(Terra Foundation of American Art)
Samuel F.B. Morse, pe numele complet Samuel Finley Breese Morse (născut în 27 aprilie 1791 în Charlestown, MA, Statele Unite şi decedat la 2 aprilie 1872 în New York, N.Y.) a fost un pictor şi inventator american, care independent de eforturile similare din Europa a creat telegraful electric (1832-1835), iar în 1838 Codul telegrafic care îi poartă numele.
Morse a fost fiul lui Jedidiah Morse, un distins geograf şi membru enorial al clerului. De la Academia Phillips din Andover, unde s-a manifestat ca un cursant inconsecvent şi excentric părinţii l-au mutat la Colegiul Yale (actualmente Universitatea Yale). Deşi era un student destul de indiferent în privinţa majorităţii materiilor studiate interesul lui Morse s-a orientat spre lecturi şi spre subiectul electricităţii, o ştiinţă prea puţin înţeleasă în acei ani. Spre disperarea părinţilor săi austeri el îşi afla plăcerea în pictarea unor portrete miniaturale.
După absolvirea cursurilor de la Yale în 1810 Morse s-a angajat ca funcţionar la o editură din Boston. Însă pictura continua să-l intereseze cel mai mult, astfel că în 1811 părinţii l-au ajutat să plece în Anglia pentru a studia arta plastică. În cursul războiului din 1812 dintre Marea Britanie şi Statele Unite Morse a reacţionat faţă de dispreţul arătat americanilor de englezi, devenind un pro-american pasionat. Cu toate acestea, la fel ca majoritatea americanilor din acea vreme, el a acceptat standardele artistice britanice, inlusiv stilul «istoric» în pictură – reprezentarea romantică a legendelor şi a evenimentelor istorice, cu personalităţi înfăţişate în prim plan în ipostaze grandilocvente şi în culori strălucitoare.
Însă la întoarcerea sa acasă în 1815, descoperind că americanii nu-i apreciază pânzele istorice, Morse s-a reapucat fără nicio tragere de inimă de portretistică pentru a-şi câştiga existenţa. A început ca pictor ambulant în New England, New York şi South Carolina; după 1825, stabilit la New York, el a pictat unele dintre cele mai frumoase portrete realizate vreodată de un artist american, în care competenţa tehnică şi o redare îndrăzneaţă a caracterului subiectului său se îmbinau cu romantismul de care se pătrunsese în Anglia.
.jpg)
Capela Virginei la Subiaco (1830)
Deşi suferea deseori de sărăcie în acei ani de început Morse era o persoană sociabilă şi se întâlnea cu intelectuali, cu cei avuţi, cu reprezentanţi ai clerului şi cu oameni politici conservatori. În plus era binecuvântat cu darul prieteniei. Printre amicii său s-a numărat marchizul de Lafayette, eroul francez al Revoluţiei americane care a luptat sub comanda lui George Washington, la ale cărui încercări de a promova reforme liberale în Europa Morse subscria cu înflăcărare, de asemenea romancierul James Fenimore Cooper, cu care Morse împărtăşea mai multe particularităţi: amândoi erau republicani americani pătimaşi în pofida faptului că aveau gusturi sociale aristocratice, amândoi deplângeau preferinţele americanilor pentru arta europeană.
Generalul Lafayette (1825)
Morse avea şi talent de lider. Ca parte a campaniei împotriva trivialităţii teatrelor bulevardiere el a contribuit la lansarea în 1827 în New York a publicaţiei Journal of Commerce, care refuza să publice reclame pentru spectacolele de teatru. A fost de asemenea fondatorul National Academy of Design, organizată să îmbunătăţească atitudinea americanilor faţă de pictori şi a fost primul ei preşedinte din 1826 până în 1849.
În 1832, în vreme ce se întorcea cu vaporul din Europa unde studiase arta Morse a conceput ideea unui telegraf electric după ce asistase la o conversaţie despre noua descoperire – electromagnetul. Cu toate că ideea unui telegraf electric apăruse încă înainte de 1800 Morse era convins că propunerea lui constituia o premieră absolută. Probabil că primul său model funcţional a fost realizat în 1835. Între timp el dedica încă o mare parte a timpului său picturii, predând artele plastice la Universitatea oraşului New York (denumită ulterior New York University), dar se ocupa şi de politică. Însă în 1837 şi-a concentrat întreaga sa atenţie noii invenţii. Un coleg de la universitate i-a arătat o descriere detaliată a unui model alternativ propus în 1831, iar un prieten s-a oferit să-i furnizeze materiale şi manopera necesară construirii unor modele în atelierele metalurgice ale familiei. Cei doi au devenit parteneri ai drepturilor asupra telegrafului lui Morse. În 1838 a imaginat un sistem de puncte şi linii, care a ajuns să fie cunoscut în lumea întreagă sub numele de Codul Morse. (Potrivit unei relatări de pe pagina American Inventors, la scurt timp după aceea Morse demonstra deja cu ocazia unei expoziţii din New York funcţionarea unui prototip timpuriu, manipulând în codul Morse cu viteza de 10 cuvinte pe minut - nota mea, YO4PX)
În acelaşi an, după ce a încercat fără succes să câştige interesul Congresului american pentru construirea unei linii telegrafice Morse l-a cooptat în proiect ca partener suplimentar pe un congresman. După eşecul organizării construcţiei unei linii Morse în Europa inventatorul a obţinut în cele din urmă fără cooperarea partenerilor săi sprijinul financiar din partea Congresului (30.000 USD) pentru prima linie telegrafică din Statele Unite între Baltimore şi Washington. În 1844 linia era definitivată şi el a expediat primul mesaj, vestitele cuvinte biblice «What hath God wrought!»
În acelaşi an, după ce a încercat fără succes să câştige interesul Congresului american pentru construirea unei linii telegrafice Morse l-a cooptat în proiect ca partener suplimentar pe un congresman. După eşecul organizării construcţiei unei linii Morse în Europa inventatorul a obţinut în cele din urmă fără cooperarea partenerilor săi sprijinul financiar din partea Congresului (30.000 USD) pentru prima linie telegrafică din Statele Unite între Baltimore şi Washington. În 1844 linia era definitivată şi el a expediat primul mesaj, vestitele cuvinte biblice «What hath God wrought!»
Schema telegrafului lui Morse
Morse transmite prima telegramă (desen)
Manipulatorul folosit pentru transmiterea primului mesaj
«What hath God wrought»
(foto Smithsonian American Art Museum)
Pe dată Morse a avut de făcut faţă unor revendicări juridice din partea partenerilor săi şi a inventatorilor rivali. El a luptat cu înverşunare în această dispută, pentru ca după o serie de bătălii judiciare Curtea Supremă a S.U.A. să stabilească în cele din urmă în 1854 validitatea drepturilor sale asupra patentului. Pe măsură ce liniile telegrafice se întindeau pe ambele maluri ale Atlanticului averea şi faima sa creşteau. În 1847 Morse a cumpărat Locust Grove, o proprietate cu vedere spre râul Hudson, lângă Poughkeepsie, New York, pe care în 1850 a construit un conac în stil de vilă italiană. Acolo a petrecut verile împreună cu numeroasa sa familie, cu copiii şi nepoţii, revenind în fiecare iarnă în casa sa îmbrăcată în gresie din oraşul New York.
La vârsta senectuţii Morse, un patriarh cu barbă bogată, a devenit filantrop. A făcut donaţii colegiului Vassar al cărui fondator şi curator era; universităţii Yale de la care a absolvit; bisericilor, seminariilor teologice, societăţilor pentru studierea Bibliei, societăţilor misionare, societăţilor care promovează cumpătarea precum şi artiştilor săraci.
Chiar şi în decursul propriei sale vieţi lumea s-a schimbat mult prin inventarea telegrafului. După decesul său în 1872 celebritatea sa de inventator a fost eclipsată de inventarea telefonului, a radioului şi a televiziunii, în vreme ce reputaţia sa ca artist a crescut. La un moment dat Morse nu a dorit să rămână în conştiinţa publică în postura de portretist, însă portretele sale încărcate de energie şi de sensibilitate – printre care acela al lui Lafayette, al scriitorului american William Cullen Bryant şi al altor personalităţi de seamă – au fost expuse pe întreg teritoriul Statelor Unite. Numărul operatorilor de telegraf a descrescut simţitor, dar memoria acestui Leonardo da Vinci american este perpetuată de Morse Telegraph Club (1942), o asociaţie a foştilor telegrafişti canadieni şi americani. Telegraful său original din 1837 este păstrat la Smithsonian Institution din cadrul Muzeului naţional al istoriei americane din Washington, D.C., iar proprietatea sa Locust Grove este desemnată ca un punct de referinţă al istoriei naţionale.
Placă de bronz în Washington, D.C., la colţul străzilor Seventh şi F,
unde a funcţionat primul oficiu telegrafic public din Statele Unite
unde a funcţionat primul oficiu telegrafic public din Statele Unite
Statuia lui Samuel F.B. Morse din Central Park, New York
(sculptură de Byron M. Pickett, 1871)
Fotografie realizată de Mathew Brady în 1866.
Medaliile vizibile pe pieptul lui Morse (de la stânga la dreapta): Nichan Iftikar (Otoman), Ordinul Turnului şi al Paloşului (Portugalia), Ordinul de Dannebrog (Danemarca), Medalia de aur a Artei şi a Ştiinţei (Württemberg), Legiunea de onoare (Franţa), Ordinul Sfinţilor Maurice şi Lazarus (Italia), Ordinul Isabella Catolica (Spania). (nota mea, YO4PX)
(Traducere, completări, adaptare şi prezentare de YO4PX. Surse: Encyclopaedia Britannica, Encyclopedia of World Biography, American Inventors, Smithsonian.com, Wikipedia, Google Images, WahooArt. 54 dinte cele mai cunoscute picturi realizate de Samuel F.B. Morse pot fi văzute pe saitul WahooArt la această adresă.)
Articole despre telegrafia din zilele noastre:
Zece motive pentru a învăţa tatitatit-titata (CW) de Don Keith, N4KC, www.n4kc.com, decembrie 2010
