28 December 2017

 
*** O pagină dedicată de 8 ani radioamatorilor YO *** 
Ianuarie 2010 - Ianuarie 2018
Tuturor un An Nou cu multe bucurii, 
DX-uri şi sănătate!

 Apocalipsa radio
Sub titlul Radio Apocalypse: The Emergency Broadcast System Dan Maloney KC1DJT (K8UYM), cunoscut deja vizitatorilor acestei pagini (vezi în subsol linkuri spre articolele sale), a publicat în 16 noiembrie 2017 pe pagina Hackaday un articol despre istoria modalităţilor de alertare a populaţiei în situaţii de urgenţă:

Anumite sunete sunt capabile să inspire instantaneu un sentiment de teroare. Poate fi urletul unui leu de munte sau bubuitul neaşteptat al tunetului. Oricare ar fi sunetul declanşator, acesta stimulează pe dată un gând care zace în profunzimile creierelor noastre de şopârlă şi care ne avertizează: pregăteşte-te, primejdia este la doi paşi.

În ceea ce mă priveşte nu-mi pot imagina ceva mai înspăimântător decât semnalul bitonal (audio link warning) emis de Sistemul de urgenţă al radiodifuziunii (Emergency Broadcast System, EBS). Pentru oricine care a crescut urmărind în anii ’60 şi ‘70 emisiunile de televiziune din Statele Unite era un semnal pe care îl auzeai cel puţin săptămânal, cu acel sunet îngrozitor urmat de un anunţ grav: “Difuzorii din zona dumneavoastră, în cooperare cu FCC (Federal Communications Commission, FCC) şi alte autorităţi au creat acest sistem pentru a vă menţine informat în cazul unei situaţii de urgenţă.” Era un constant memento că moartea albă sau roşie s-ar putea abate asupra ta în orice moment din văzduh, iar ideea că cel din urmă sunet care ţi-a mai fost dat să-l auzi ar putea fi acea sonoritate avea darul de a te băga în boală.
Deşi nu-mi mai amintesc exact de reacţia pe care o aveam la vârsta de cinci ani la auzul semnalului, ştiu că acesta îmi reaminteşte de o perioadă înfricoşătoare. Iar faptul că mai este utilizat şi în zilele noastre pare să fie un motiv întemeiat pentru a examina cu ceva mai mare atenţie sistemul de alertare EBS şi a descoperi istoria care se află îndărătul avertismentului sonor care anunţa sfârşitul lumii.

Înlocuirea sistemului CONELRAD
Sistemul EBS  a fost creat ca o reacţie a deficienţelor sistemului CONELRAD (Control of Electromagnetic Radiation) pentru anunţurile de alertare a populaţiei civile. După cum a scris Al Williams în recentul său articol despre CONELRAD sistemul era deranjat de alarme enervante şi de o procedură complicată de operare care pretindea ca fiecare staţie TV sau de radiodifuziune să-şi înceteze emisiunea şi să deţină staţii în AM care să-şi reacordeze emiţătorul pe una dintre cele două frecvenţe ale CONELRAD. A cere inginerilor radio să îndeplinească aceste sarcini sub brusca ameninţare a anilihării ar fi trebuit să fie considerată o testare a factorului uman de anduranţă.

Ca răspuns la această situaţie EBS a fost pus în funcţiune în 1963, fiind creat pentru a se adapta naturii schimbate a ameninţării; CONELRAD impunea tăcere radio pentru a nu oferi piloţilor puncte de reper, în vreme ce EBS şi-a dat seama că rachetele balistice nu aveau nevoie de un astfel de ajutor. EBS a fost totodată mai  cuprinzător, cerând staţiilor TV şi radiourilor în FM să participe, recunoscându-se în mod tacit ca radioul în AM şi-a pierdut rolul de lider al eterului.

Cu toate acestea sistemul EBS s-a inspirat din CONELRAD. Construcţia de bază era aceeaşi – crearea unei reţele naţionale pe care guvernul ar putea s-o utilizeze pentru transmiterea rapidă şi eficientă a unor mesaje coerente şi a unor instrucţiuni. Concentrarea posturilor naţionale într-o unică reţea era iniţiată prin transmiterea unui mesaj pe teleimprimator cu autentificare prin cuvinte de cod către staţiile primare pe modelul reţelelor Big Three şi a agenţiilor de presă ca United Press International şi Associated Press. Pentru a capta atenţia lucrătorilor staţiilor care aveau ca sarcină monitorizarea teleimprimatoarelor din redacţiile de ştiri de obicei pline de dispozitive producătoare de păcănituri şi clămpăneli notificarea acţiunii de urgenţă (Emergency Action Notification, EAN) era precedată de un şir de litere X şi de G-uri menite să declanşeze clopoţelul teleimprimantei. 

Din momentul autentificării cuvântului de cod – care se modifica zilnic – emiţătorul era închis şi redeschis de două ori la rând, acţiunea fiind urmată de transmiterea unui ton de avertizare cu o durată de 15 secunde la frecvenţa de 1000 Hz. Şi aceasta era o moştenire a metodei de «întrerupere a purtătoarei» a CONELRAD, numită deseori şi eronat de inginerii radio ca «testul de stres EBS» din cauza abilităţii sale de a întrerupe funcţionarea emiţătoarelor. Pierderea purtătoarei în procedurile specifice dictate de regulile EBS urma să activeze decodoare în celelalte staţii, permiţând reţelei să unifice rapid staţiile participante.

Recunoscând faptul că întreruperea purtătoarei nu mai era o soluţie optimă sistemul EBS a fost modificat în 1976 pentru a adopta acum cunoscutul semnal de avertizare bitonal. S-a optat pentru două tonuri curate, fără armonice, de 853 şi 960 Hz, pentru ca să se elimine posibilitatea unei false decodări şi a unei confuzii cu programul normal audio al postului. Semnalul de atenţionare avea avantajul de a fi discordant şi dezagreabil, distingându-se de programul obişnuit. Procedura de iniţializare ar fi fost urmată apoi de anunţul oficial despre sfârşitul lumii.

EBS trece pe sistemul digital
Confruntat cu tehnologia aflată în schimbare sistemul EBS a fost eliminat în 1997 în favoarea Sistemului de avertizare pentru situaţii de urgenţă (Emergency Alert System, EAS). EAS include nu numai posturi de difuziune terestre, ci şi furnizori de cablu, servicii de satelit, radiouri digitale şi telefoane inteligente. EAS utlizează Specific Area Message Encoding (SAME), un antet digital destul de terifiant, care permite trimiterea de mesaje de urgenţă destinate unor zone geografice limitate. Acesta este sistemul folosit în posturile de radio cu specific meteo pentru a emite avertizări despre furtuni puternice adresate unor locaţii anumite.

Cu toate că niciunul dintre aceste sisteme de atenţionare nu a fost folosit pentru a anunţa sfârşitul lumii, versiunile mai noi au fost activate de multe ori cu ocazia unor calamităţi de grad mai redus, atât naturale cât şi provocate de activitatea umană. EBS a fost activat de circa 20000 de ori pentru avertismente meteorologice, iar anunţurile EAS apar în mod regulat pe smartphone-uri. Deşi nicio o situaţie de urgenţă nu este minoră atunci când te afli în miezul ei noi sperăm să putem continua utilizarea acestor sisteme pentru situaţiile de urgenţă cotidiene şi nu pentru scopul pentru care au fost create – vestirea apocalipsei.
.................................................................................................................................................
Un comentator anexează un video despre alarma aeriană şi scrie:
«Sirena alarmei aeriene este una la auzul căreia mă trec fiorii pe şira spinării. Odată ce ai auzit-o nu o vei mai uita ...»




(Traducere şi prezentare de YO4PX. Surse: Hackaday, Wikipedia)

Alte articole de Dan Maloney publicate pe această pagină:

Alte articole preluate de pe pagina Hackaday:

Sumarul celor 71 de articole 
publicate în 2017

REVISTA ELECTRONICĂ GRATUITĂ ANTENTOP EDIŢIA 2016


About Me

My photo
Constanţa, Constanta, Romania

ARHIVA ARTICOLELOR

free counters Stats Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved