21 October 2019

Extratereştrii călătoresc pe calea undelor radio?
Traducerea de mai jos este reproducerea unui articol apărut în martie 2017 în publicaţia The Huffington Post sub semnătura lui Lee Speigel cu titlul «Savanţi de la Harvard afirmă că există posibilitatea ca extratereştri să folosească uriaşe fascicule radio pentru a călători prin cosmos». La vremea respectivă presupunerile celor doi savanţi au suscitat iniţial numeroase reacţii, exprimate în publicaţiile ştiinţifice şi în cele de ştiinţă popularizată, pentru ca ulterior să cadă într-o aparentă uitare. 
Însă astrofizicienii au continuat să le ia în serios şi în cursul anilor 2018 şi 2019 au apărut noi materiale, bazate pe noi observaţii, care vin să se adauge încercărilor de elucidare a originii misterioaselor semnale – sau de adâncire a acestor mistere. Pentru cei interesaţi am postat în subsolul articolului linkuri spre materiale apărute în decursul ultimilor doi ani în prestigioase publicaţii, care rezumă ipotezele lui Loeb şi Lingam şi le examinează în lumina rezultatelor recentelor cercetări. (nota mea, YO4PX)


Abraham «Avi» Loeb şi Manasvi Lingam, doi oameni de ştiinţă de la Universitatea Harvard sugerează că misteroase impulsuri radio rapide (fast radio bursts, FRB) detectate din galaxii îndepărtate ar putea fi o dovadă a faptului că extratereştrii călătoresc prin cosmos.
FRB-urile sunt flame extrem de luminoase ale undelor radio, care durează doar o miime de secundă şi sunt detectate de telescoapele de pe Terra. Din momentul observării unei astfel de flame acum 10 ani s-au mai raportat alte 17 flame, deşi savanţii cred că se produc mii de flame în decursul unei singure zile.


Iniţial Abraham «Avi» Loeb spunea că a ales o abordare conservativă pentru la explica:
«Se părea că cea mai simplă explicaţie ar fi că flamele provin de la stele din galaxia Căii Lactee», a spus Loeb, un teoretician al astrofizicii şi şeful departamentului de astronomie al Universităţii Harvard.
Însă ulterior «unul dintre FRB-uri a fost localizat că ar proveni dintr-o mică galaxie aflată la o distanţă de circa un miliard de ani-lumină», a relatat Loeb publicaţiei Huffington Post. (Un an-lumină este echivalentul a circa 6 trilioane de mile.)
În esenţă aceasta înseamnă că FRB-urile provin de la marginea universului şi trebuie că sunt mai strălucitoare decât orice altă sursă luminoasă din câte cele cunoscute de noi.
Într-un nou studiu publicat luna aceasta de The Astrophysical Journal Letters Loeb şi fizicianul de la Harvard Manasvi Lingam spun că au decis «să examineze posibilitatea ca impulsurile radio rapide să-şi aibă originea în activitatea unor civilizaţii extragalactice.»

«Având în vedere că există mult mai multe galaxii în afara celor din Calea Lactee se poate presupune că din punct de vedere statistic astfel de fenomene să fie detectate mai des din exteriorul Căii Lactee decât din interiorul acesteia», a declarat Lingam publicaţiei Huffington Post.

Deşi Loeb şi Lingam nu pretind că FRB-urile ar proveni cu siguranţă de la fiinţe extraterestre, ei fac presupuneri că la originea unor astfel de fenomene ar putea fi alte civilizaţii, care folosesc emiţătoare radio gigantice pentru a juca «şotron» de la o galaxie la alta.

Ei sugerează că un emiţător radio de mărimea apropiată unei planete, alimentată solar, ar putea genera suficientă energie pentru a emite fascicule luminoase (ca una imaginată mai sus). Aceste fascicule ar putea deplasa la rândul lor o navă spaţială «de 20 de ori mai mare decât cel mai mare vas de croazieră de pe Pământ.» FRB-urile ar putea fi urmele scurgerilor produse de astfel de emiţătoare. (...)

Nimeni de pe Terra nu a detectat deocamdată vreun fascicul luminos interstelar. Marile radiotelescoape cum ar fi cel de la Observatorul din Arecibo, Porto Rico sau Observatorul Parkes din Australia au recepţionat doar impulsuri foarte rapide şi luminoase de energie. Pentru ca noi să putem detecta aceste impulsuri, emise de la distanţe de mulţi ani-lumină, ar fi nevoie ca ele să provină de la o sursă extrem de strălucitoare.

«Aşadar noi luăm în calcul în scenariul nostru un fascicul extrem de îngust de radiaţie deplasând în faţa ei o navă, ceea ce ar necesita echivalentul cantităţii de energie interceptată de Terra din razele solare.», a spus el. (…)

Loeb prezidează comitetului consultativ al proiectului Starshot, care intenţionează să trimită o flotilă de vehicule spaţiale ultrauşoare spre Alpha Centauri, un sistem solar aflat la o distanţă de patru ani-lumină de Pământ. Ideea ar consta din direcţionarea spre Alpha Centauri a unor fascicule de laser puternice, care să poarte cu sine peste 1000 de nave. Nu este acelaşi lucru cu undele radio care ar putea fi folosite de extratereştri, însă deocamdată omenirea se află la vârsta copilăriei în privinţa cercetării cosmosului. «Îmi pot imagina că extratereştrii fac ceea ce noi abia am început să facem», a spus Loeb.

Savantul de la Harvard este conştient de faptul că a vorbi despre extratereştri, chiar şi ca o abordare pur ipotetică, poate genera o anumită doză de incredulitate. Însă el nu este adeptul unei abordări sceptice. «N-ar trebui să ne lăsăm conduşi de astfel de prejudecăţi atunci când ne imaginăm ce se află în cosmos. Mulţi oameni sunt convinşi că ei cunosc adevărul, că noi suntem fiinţe speciale şi că probabil acolo nu se află nimic. Eu cred că noi trebuie să ne dedicăm observaţiei şi ori de cîte ori vedem ceva neobişnuit să luăm în considerare posibiltatea că sursa ar putea avea o origine artificială. Şi nu e nimic rău în asta – este o experienţă din care se pot trage învăţăminte. Întreaga esenţă a ştiinţei constă din colectarea de date capabile să “falsifice” nişte idei pe care le deţii sau pe care le consideri ca fiind dovedite şi corecte», spune Loeb.

Lingam recunoaşte că ipoteza lor este oarecum speculativă. «Noi am sugerat o modalitate potenţială de a distinge între originea 'naturală' şi aceea 'artificială' a FRB-urilor, examinând semnalele cu mai mare atenţie şi căutând anumite modele distinctive. Să nu ne aşteptăm însă la răspunsuri rapide în chestiunea extratereştrilor. Pe măsură ce vor apare noi informaţii în deceniile următoare cred că ipoteza noastră va deveni verificabilă.», a spus Lingam.

*    *    *


Canadian Hydrogen Intensity Mapping Experiment, sau Chime, constă dintr-o reţea de telescoape instalate în Columbia Britanică. Imediat după ce a fost pusă în funcţiune vara trecută reţeaua a recepţionat o serie de impulsuri radio ciudate (FRB-uri) provenind din spaţiul cosmic profund.






 Alte articole pe această temă:
«Mystery radio waves from space tracked to a surprising home galaxy», New Scientist, iunie 2019
WETI - în aşteptarea inteligenţei extraterestr (umor)

(Traducere, documentare, prezentare şi completări de YO4PX. Surse text, imagini şi linkuri: Huffington Post, The New York Times, The Guardian, National Geographic, New Scientist, Nature, Harvard.edu, Exonews.org, Google Images, YouTube, Wikipedia, arhiva acestei pagini)

*   *   * 

About Me

My photo
Constanţa, Constanta, Romania

ARHIVA ARTICOLELOR

free counters Stats Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved