UN ZÂMBET ÎN ETER (35)
VIAŢA BATE FILMUL - UN PINGUIN MERGE LA CUMPĂRĂTURI
SPOVEDANIA UNEI VICTIME A INTERNETULUI
Vă mulţumesc pentru toate recomandările educaţionale pe care mi le-aţi trimis prin e-mail în cursul anului trecut. Sunt un om distrus şi şansele de a mă vindeca sunt extrem de reduse.
Nu mai pot deschide uşa unei toalete fără să folosesc un şerveţel de hârtie sau s-o văd pe chelneriţă punându-mi o felie de lâmâie în apa cu gheaţă fără să mă îngrijorez în privinţa bacteriilor de pe coaja lămâii.
Nu mai pot folosi telecomanda dintr-o cameră de hotel, pentru că îmi imaginez ce făcea persoana care a butonat-o înaintea mea în timp ce zapa prin canalele destinate adulţilor.
Nu mă mai pot aşeza pe cuvertura unui pat de hotel, pentru că îmi imaginez ce s-a petrecut pe ea de când a fost spălată ultima oară.
Nu mai pot da mâna cu cineva care înainte de asta a şofat, pentru că preocuparea preferată a celor care şofează singuri este aceea de a se scobi în nas.
Mâncatul unui hambuger mă aruncă în iadul remuşcărilor, pentru că îmi imaginez câte tone de grăsimi ucigătoare am consumat în decursul anilor.
Nu pot atinge poşeta unei femei de teamă că ea a pus-o pe podeaua unei toatele publice.
Trebuie să adresez mulţumiri speciale celor care m-au informat despre lipiciul de pe plicuri fabricat din excremente de şobolani, aşa că acum sunt nevoit să folosesc un burete umed pentru fiecare plic pe care trebuie să-l lipesc.
De asemenea, din aceleaşi motive sunt acum nevoit să curăţ cu peria capacul fiecărei conserve înainte de a o deschide.
Nu mai am nici un fel de economii, pentru că a trebuit să le donez unei fetiţe bolnave, care urmează să moară pentru a 1.387.258-a oară.
Nu mai am nici un ban, dar asta se va schimba de îndată ce voi primi cei 15.000 de dolari pe care Bill Gates/Microsoft mi-i va trimite pentru că am participat la programul lor special de e-mail.
Nu mai pot mânca pui la rotisor pentru că puii sunt nişte monştri mutanţi fără ochi, picioare sau pene.
Nu mai pot folosi deodoranţi de pe urma cărora te îmbolnăveşti de cancer, chiar dacă duhnesc ca un bivol într-o zi caniculară.
Mulţumită dumneavoastră am aflat că rugile mele se vor îndeplini numai dacă trimit câte un e-mail la şapte dintre prietenii mei şi îmi pun o dorinţă în termen de cinci minute.
Datorită grijii dumneavoastră nu mai beau Coca-cola, pentru că dizolvă depunerile de pietre din vasul de toaletă.
Vă mulţumesc că m-aţi avertizat că nu am voie să încălzesc o ceaşcă cu apă în cuptorul de microunde pentru că îmi va exploda în obraz, desfigurându-mă pe viaţă.
Nu mă mai duc la cinema pentru că risc să fiu înţepat cu o seringă infectată cu SIDA atunci când mă aşez pe scaun.
Nu mă mai duc la mall-uri pentru că aş putea fi narcotizat cu un spray şi apoi răpit.
Nu mai răspund la telefon pentru că cineva îmi va cere să formez un număr şi voi primi apoi o factură telefonică pentru convorbiri cu Jamaica, Canada, Singapore şi Uzbekistan...
Mulţumită dumneavoastră nu mai pot folosi altă toaletă decât aceea de acasă, pentru că un şarpe mare şi negru ar putea să se ascundă sub scaun şi să-mi provoace moartea instantanee atunci când mă va muşca de fund.
După ce am citit sfaturile dumneavoastră nu mai pot ridica de pe jos o monedă căzută în parcare de teamă că a fost plasată acolo de un obsedat sexual care abia aşteaptă să mă atace în momentul în care mă aplec.
Nu mă mai pot ocupa de grădinărit pentru că mi-e teamă să nu fiu muşcat de văduva neagră.
Apropo,
Un savant german din Argentina a descoperit după studii îndelungate că persoanele cu activitate cerebrală insuficientă îşi citesc mesajele de e-mail cu mâna pe maus. Nu vă obosiţi s-o luaţi acum de pe maus, oricum e prea târziu.
P.S. Îmi ţin periuţa de dinţi în dormitor, pentru că am fost avertizat prin e-mail că apa din toaletă poate sări la doi metri distanţă.
Aşa că vă doresc acum o zi excelentă....
(Traducere şi adaptare după Bob Nielsen N7XY pe Mailman.QTH.net)
* * *
