Turnul Babel, Cildo Meireles şi radioul

Pictură de Pieter Bruegel cel Bătrân (1563)

(Muzeul Boijmans Van Beuningen, Rotterdam)

Pictură de Lucas van Valckenborch (1594)

(Muzeul Luvru, Paris)

Confuzia limbilor, gravură de Paul Gustave Doré (1865)

(Colecţie privată)

Turnul Babel (în ebraică מגדל בבל Migdal Bavel) este o structură pomenită în capitolul 11 din Cartea Genezei (prima carte a Bibliei ebraice Tanakh şi a Vechiului Testament creştin), un turn uriaș care s-a dorit a fi principala realizare a orașului Babilu, numele akkadian pentru Babilon. Babel era un oraș unde întreaga omenire era unită, toți oamenii vorbind o singură limbă; era orașul regelui Nimrod, și primul oraș construit după Potop. Oamenii au hotărât ca orașul lor să aibă un turn atât de înalt încât vârful său «să ajungă la cer». Însă, după cum scrie în Biblie, turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false, cu scopul de a aduce faima constructorilor lui. Însă Dumnezeu, văzând că aceştia păcătuiau împotrivă-i prin aroganţa lor, le-a încurcat limbile și i-a împrăştiat în lume, împărţindu-i în 70 de naţiuni şi triburi, fiecare cu limba sa (de aici denumirea de «babilonie», care a ajuns să fie sinonimă cu încâlceala, confuzia). 

În câte limbi poate vorbi o sculptură? Creatia artistului avangardist brazilian Cildo Meireles explorează vechiul mit despre originea limbilor. Înaltul turn construit din aparate de radio, acordate pe canale diferite şi reglate la un volum minim audibil, reproduce povestea biblică a turnului Babel şi a populaţiilor răspândite pe întinderea Pământului, inabilitatea lor de a mai comunica între ele fiind în accepţiunea legendei cauza tuturor conflictelor omenirii.

Turnul lui Meireles constă din circa 800 de aparate de radio de vechimi diferite, pornind de la superbele radiouri mari, pe tuburi, care ocupă treimea inferioară a construcţiei până la aparatele mai mici, construite pe scară industrială, produse în anii mai recenţi.

În plus «Babel» constituie o trecere în revistă a aparatelor de radio din 1920 până în prezent, care prezintă ideea descrisă de artist ca fiind «o mostră arheologică a întâmplărilor istoriei». Datorită naturii temporale schimbătoare a mediului în care funcţionează radiourile, diferitele experienţe trăite de spectatori nu sunt identice între ele. Turnul a fost expus la Galeria Tate Modern din Londra.

(fragment)

Cildo Meireles (născut în 1948) este un artist brazilian conceptual, instalaţionist şi sculptor. El este cunoscut mai ales pentru instalaţiile sale, multe dintre acestea exprimând o subtilă rezistenţă faţă de opresiunea politică din Brazilia. Lucrările, deseori de mari dimensiuni şi de o accentuată complexitate, încurajează o experienţă fenomenologică prin intermediul interacţiunii cu spectatorul. În lucrarea «Turnul Babel», expusă pentru prima dată în 2001,  Meireles se referă la multitudinea limbilor care a rezultat din distrugerea construcţiei descrisă în Geneză şi contrazice noţiunea unui limbaj unic universal, afirmând că urmărirea unui concept al egalitarismului prin reducerea lumii şi implicit a gândirii omeneşti la un numitor comun este ineficientă, fiind contrară ideii generoase a diversităţii. 
Un critic al său menţionează că în timpul tinereţii artistului radioul era în Brazilia o cale uzuală de răspândire a informaţiilor. Lucrarea se referă şi la fenomenul globalizării, autorul ei realizând o paralelă între unitatea omenirii înainte de prăbuşirea turnului Babel şi unitatea zilelor noastre, rezultată din globalizare, în pofida numeroaselor bariere lingvistice existente.

Documentarul «Arta este un teritoriu liber» cu o durată de 47 de minute, realizat de Gerald Fox în 2008, prezintă un portret intim al vieţii şi muncii artistului, astfel cum este narat de el însuşi. Filmul se deschide cu procesul de creare al «Turnului Babel», în timpul căruia Meireles spune: 

«Prin faptul că aparatele funcţionează simultan se obţine o intensă «cacofonie», însă dând înconjurul construcţiei poţi distinge din aceasta anumite radiouri, anumite sunete. Am lucrat cu circa 1000 de radiouri. De fapt totul se adresează mai degrabă memoriei noastre, pentru că de obicei vizitatorul recunoaşte câte un tip de aparat deţinut de bunicul sau de unchiul său. Radioul îţi permite să visezi – acesta este de la bun început sensul Turnului. Îmi amintesc că fiind copil ascultam radioul într-o încăpere întunecoasă, şi fireşte că mental ascultătorul călătoreşte împreună cu radioul, ceea m-a fascinat întotdeauna. Eu cred că radioul este un obiect magic care îţi dă posibilitatea să evadezi din spaţiul în care te afli. Într-un anumit fel are de-a face cu un cuvânt pe care l-am găsit cel mai potrivit, probabil unul dintre cele mai minunate cuvinte din câte există, lejos, care în spaniolă are sensul de “departe”»

Începând cu minutul 25 putem asista la instalarea în 2008 a Turnului în galeria Tate Modern din Londra.

(Documentare, traduceri, adaptări, comentarii şi prezentare de YO4PX. Surse: Cartea Genezei, saitul galeriei Tate Modern, Wikipedia, YouTube)

Poate vreţi să citiţi şi despre

«Beethoven şi reflecţia pe Lună» (august 2011)

*   *   * 

Înapoi la pagina principală