Motto: «Revoluţia digitală are o semnificaţie cu mult mai mare decât inventarea scrisului, sau chiar a tiparului. » - Doug Engelbart
Primul maus (şoarece, în limba engleză mouse) a fost conceput în primii ani ai deceniului ’60 de Douglas Engelbart (a de vedea biografia sa completă la această adresă – nota mea, YO4PX), pe vremea aceea director al Centrului său de cercetări ale augmentării (Augmentation Research Center, ARC) din cadrul Institutului de cercetări Standford (Standford Research Institute, SRI) din Menlo Park, California.
Mausul era doar o componentă măruntă a unui proiect cu mult mai cuprinzător, iniţiat în 1962 cu scopul de a înzestra intelectul uman cu puteri extinse (augmentate). În momentul inventării mausului Engelbart explora deja de aproape 12 ani căile posibile pentru a creşte posibilităţile intelectului uman de a rezolva probleme complexe. Engelbart şi William (Bill) English – un coleg al lui Engelbart şi constructorul mausului - au întrezărit posibilitatea construirii unor staţii de lucru asistate de calculator, destinate soluţionării unor probleme, pentru a amplifica rezultatele eforturilor. Pentru aceasta aveau nevoie de abilitatea de a interacţiona cu informaţiile afişate pe display folosind un fel de dispozitiv cu care mişcau un cursor în jurul ecranului. Existau mai multe dispozitive în uz, sau care erau considerate utilizabile: creioane optice, joystick-uri etc. Cu toate acestea autorii erau în căutarea celui mai bun şi celui mai eficient dispozitiv.
În 1986 au abordat NASA, şi şi-au zis: «hai să-i punem la încercare şi să le smulgem un răspuns, indiferent care va fi acesta.» Cu finanţarea de la NASA echipa a elaborat un set de sarcini simple şi a adunat un grup de voluntari care să îndeplinească acele sarcini folosind diverse dispozitive. De pildă calculatorul urma să genereze pe ecran un obiect într-o poziţie aleatorie, cursorul fiind plasat undeva în altă parte. Au cronometrat de cât timp avea nevoie utilizatorul să mute cursorul la obiect. A reieşit rapid că mausul le-a depăşit ca rapiditate pe toate celelalte. Dispozitivele ca creioanele optice consumau pur şi simplu mult prea mult timp, pretinzând din partea utilizatorului să prindă în mod repetat cursorul şi să parcurgă cu el întregul ecran, ceea ce era din cale-afară de obositor.
În 1984 s-a realizat primul prototip de maus de calculator, pentru a fi folosit cu o interfaţă de utilizare grafică (graphical user interface, GUI) - «ferestrele» (windows).
Engelbart a solicitat un patent în 1967 şi l-a primit în 1970 în calitate de cedent în favoarea Institutului de cercetări SRI (cedent = creditor care, printr-un contract de cesiune, transmite altcuiva dreptul său de creanță – DEX) pentru cutia de lemn prevăzută cu două roţi, descrisă în cererea de patent ca «indicator X-Y pentru un sistem de afişaj». «A fost botezat maus din cauza cozii sale ataşate de una dintre extremităţi», a explicat Engelbart denumirea invenţiei sale. Versiunea sa de fereastră şi interfaţa sa de utilizare nu au fost considerate ca îndeplinind cerinţele de acordare a unui patent (pe vremea aceea nu se eliberau patente pentru programe de caculator), însă Engelbart deţinea deja pe numele său peste 45 de alte patente.
După ce lui Engelbart i s-au cristalizat ideile l-a angajat pe Bill English, care lucra într-un alt laborator al Centrului de cercetare, pentru a-i proiecta organele de asamblare. Ulterior în grup a fost cooptat Jeff Rulifson, a cărui contribuţie a însemnat un însemnat salt calitativ în proiectarea programului de calculator. (software).
Prima staţie de lucru şi producerea mausului au fost realizate în 1967. Mausul avea o carcasă de plastic şi o placă metalică la bază. Deşi carcasa fusese proiectată pentru a i se ataşa firul în dreptul încheieturii mâinii aici poate fi văzută cu firul ieşind din partea opusă.
Mausul, laolaltă cu alte tehnologii avansate au fost prezentate de Douglas Engelbart în vestita demonstraţie a tehnologiilor experimentale cu ajutorul calculatorului în ziua de 9 decembrie 1968. În aşa-numita «Mamă a tuturor demonstraţillor» organizată de Asociaţia pentru maşini de calcul (Association of Computing Machinery, ACM) şi Institutul de inginerie electrică şi electronică (Institute of Electrical and Electronics Engineers, IEEE). Demonstrația a implicat introducerea unui sistem hardware/software numit oN-Line System sau, mai frecvent, NLS.
Expresia »Mama tuturor demonstrațiilor» referitoare la prezentarea din 1968 apare pentru prima dată retroactiv în cartea din 1994 «Insanely Great: The Life and Times of Macintosh, the Computer that Changed Everything» a jurnalistului Steven Levy, în care descrie evenimentul în cauză ca dominat de «vocea liniștitoare a controlorului misiunii, întrucât adevărata frontieră finală le-a apărut în fața ochilor. A fost Mama tuturor demonstrațiilor.»
Prezentarea de 90 de minute a demonstrat în esență aproape toate elementele fundamentale ale computerului personal modern: ferestre, hypertext, interfețe grafice, navigare eficientă și iniţiere de comandă, telefonie video, maus, procesare de text, linkuri dinamice, control de revizuire, editor colaborativ în timp real (muncă colaborativă). Prezentarea lui Engelbart a fost prima care a înfăţişat public astfel de elemente concentrate într-un unic sistem. Demonstrația a fost extrem de eficientă – într-atât de eficientă încât la începutul anilor 1970 au fost derulate proiecte similare la Xerox. Aceste tehnologii au influențat între 1980 și 1990 sistemele de interfaţă grafică atât ale Apple Macintosh cât şi ale Microsoft Windows.
Este interesant de adăugat că inventatorul celei mai populare interfeţe de calculator din lume nu a primit niciun fel de redevenţe pentru inventarea mausului. Dat fiind că a obţinut patentul doar în calitate de cedent în beneficiul Institutului de cercetări SRI, acesta a acordat la rândul său licenţă companiei Apple pentru suma de circa 40000 de dolari, ceea ce era o sumă ridicolă. Engelbart nu s-a ales cu nimic!
În scopul obţinerii unei subtitrări acceptabile în limba română a celor două filme («Mama tuturor demonstraţiilor» şi «O nouă paradigmă a IQ-ului colectiv al umanităţii») cu stângăciile inerente unei traduceri automate se acţionează steluţa din bara de jos, apoi succesiv «Subtitles/CC», «Autotranslate» şi se alege din lista pe verticală «Romanian». (nota mea, YO4PX)
