CALENDAR 
           DX
            LINKURI UTILE                
                                GHID DE CONVERSAŢIE PENTRU RADIOAMATORI
                            PRESCURTĂRI UZUALE ÎN TRAFICUL DE TELEGRAFIE
                                                         110 PAGINI DESPRE RADIO

03 septembrie 2010

DREPT LA REPLICĂ
CENZURAT DE CONDUCEREA FEDERAŢIEI ROMÂNE DE RADIOAMATORISM
În pofida unor promisiuni scrise exprimate atât de preşedintele FRR Virgiliu Niculescu YO7FT cât şi de secretarul general al FRR Vasile Ciobăniţă YO3APG  - promisiuni pe care le pot pune la dispoziţia celor interesaţi -, acest material a fost cenzurat. Conducerii FRR îi plac numai laudele. Prezentarea necosmetizată a unor situaţii reale, care demonstrează maniera de acţiune şi de inacţiune incorectă şi părtinitoare a celor care ne reprezintă, lipsa lor  de respect faţă de orice legi scrise şi nescrise, nu-şi poate găsi locul în mediile de informare aflate sub strictul control al conducerii. «Adevărul nu este pentru toţi, ci doar pentru cei care îl caută» (The truth is not for all men, but only for those who seek it Ayn Randfilozof şi scriitor, 1905- 1982) Cu siguranţă că CA al FRR nu a făcut vreun efort pentru a căuta adevărul, ci dimpotrivă, a depus toate eforturile pentru a-l ignora, pentru a-l muşamaliza, pentru a-l răstălmăci şi, iată, pentru a-l cenzura.
*   *   * 


În aprilie 2009 am fost atacat pe internet de doi radioamatori români, Emanoil Iulian YO8RPV din Oneşti şi Budurusi Cristian YO7HMY din Câmpulung-Muscel (membru în acel moment al Clubului Sportiv Municipal Piteşti). Comentariile lor încărcate de ură rasistă şi antisemitism au putut fi citite de un mare număr de radioamatori români şi străini.
La 15 aprilie 2009 secretarul-general al FRR mi-a trimis un mesaj prin care îşi exprima îngrijorarea pentru aceste manifestări,  care sfidează legi naţionale şi europene şi promitea emiterea unui comunicat, (citez) «adresat tuturor radioamatorilor din România».  La două  zile după acest mesaj Adunarea generală a FRR a adoptat Codul etic, în care se face referire la incompatibilitatea manifestărilor rasiste cu statutul de radioamator.
Acest comunicat nu a fost emis nici până în ziua de astăzi. Articolul publicat în revista Radiocomunicaţii şi radioamatorism în octombrie 2009, după 7 (şapte) luni de la producerea atacurilor nu făcea nici o referire la cazul concret şi la identitatea atacatorilor, ci doar la paragrafe ale Codului etic. Referirea la nişte articole de lege nu este sinonimă cu aplicarea legii. Văzând că FRR nu consideră oportun să ia pozitie in apărarea mea şi să-şi respecte nici promisiunile, nici propriile legi de funcţionare - nemaivorbind de legile ţării şi legile europene - în calitatea mea de cetăţean român şi de radioamator membru al unui club afiliat la FRR, am fost nevoit să mă adresez unor foruri competente, cu scopul de a obţine emiterea comunicatului promis. 
Inacţiunea Federaţiei, generatoare la rândul ei de sentimente rasiste a fost agravată şi prin faptul că începând din aprilie 2009, cu prilejul QTC-urilor redactate de secretarul general, în Adunările generale şi în şedinţele Consiliului de administraţie, în întâlnirile oficiale şi neoficiale ale membrilor Consiliului de administraţie cu radioamatorii YO s-au făcut la adresa mea afirmaţii eronate şi tendenţioase, care au negat evidenţa, au denaturat adevărul, au dezinformat opinia publică şi au favorizat, chiar au încurajat proliferarea unor minciuni, împotriva cărora nu am avut posibilitatea de a mă apăra. În loc să apere legea şi să condamne fără menajamente manifestări care în orice ţară civilizată ar fi fost sancţionate fără întârziere, Consiliul de administraţie al FRR a făcut tot posibilul pentru a-i disculpa de rasişti şi pentru a mă culpabiliza pe mine.
Politica de dezinformare a atins un nou nivel de periculozitate cu ocazia QTC-ului din 7 iulie 2010, când fără permisiunea mea secretarul general a dat citire unui fragment scos din context dintr-o scrisoare adresată de mine Consiliului de administraţie, acţiune prin care, evitând să prezinte în întregime chestiunea la care făcea referire textul, i-a indus în eroare pe radioamatorii YO. Scoaterea din context a textului şi denaturarea întregii probleme printr-o prezentare incompletă şi tendenţioasă, prin care s-a urmărit şi obţinut dezinformarea opiniei publice, au cauzat daune grave imaginii mele publice, demnităţii mele de cetăţean şi de radioamator YO.
După cum am spus, nu este pentru prima dată când se procedează astfel, dar acum consider că a fost atinsă o limită la care se impun stringent nişte acţiuni reparatorii.
Având în vedere că nici un paragraf al Statutului FRR nu prevede exclusivitatea folosirii de către secretarul general a microfonului QTC-ului pentru transmiterea unor informaţii, a spaţiului saitului oficial şi a redactării revistei, iar pe de altă parte Constituţia României consfinţeşte dreptul la liberă exprimare - la care aş adăuga în acest caz şi dreptul la apărarea propriei imagini – doresc în cele de mai jos să ofer o imagine corectă şi completă a chestiunii despre care s-au răspândit cu bună ştiinţă informaţii răstălmăcite, cu scopul de a găsi un pretext pentru inacţiunea FRR-ului. Demnitatea mea a fost grav prejudiciată de refuzul constant al Consiliului de administraţie de a condamna explicit manifestările rasiste din aprilie 2009 şi de a aproba emiterea comunicatului promis. Dar şi mai mari au fost daunele suferite de imaginea Consiliului de administraţie al FRR (şi implicit a asociaţiei noastre naţionale) a cărei atitudine duplicitară a provocat consternare în rândul unor proeminenţi radioamatori străini, factori de decizie şi formatori de opinie în radioamatorismul mondial. Cei care nu apără legea, deşi prin poziţia lor publică ar fi obligaţi s-o facă, prin aceasta o şi încalcă. Cei care îi protejează pe rasişti devin prin aceasta la fel de culpabili ca şi rasiştii.

STAREA DE FAPTE
În data de 2 aprilie 2009 pe saitul Radioamator.ro s-a publicat un articol-interviu cu dl. Vasile Ciobăniţă, secretar general al FRR, constând din 10 întrebări respectiv răspunsuri. Interviul a fost realizat în perspectiva Adunării generale a Federaţiei programată pentru data de 4 aprilie 2009. Sub articol numeroşi radioamatori, printre care şi subsemnatul, au înscris comentarii, prin care au exprimat în mod liber opinii mai mult sau mai puţin critice referitoare la răspunsurile d-lui V. Ciobăniţă, fără a depăşi însă în nici un caz limitele bunei-cuviinţe. 
Sub orice articol publicat pe Radioamator.ro se menţioneazã clar că «Mesajele anonime, cele scrise sub falsă identitate, precum şi cele care conţin (fără a se limita la) atac la persoană, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi şterse». 
Sfidând aceste indicaţii dl. Emanoil Iulian, un radioamator din Oneşti cu indicativul YO8RPV a înscris un comentariu cu puternică tentă rasistă, şovină. Ca urmare am solicitat administratorului să-l elimine de pe sait, ceea ce s-a şi întâmplat. 
Dl. Emanoil Iulian a răspuns la această acţiune prin înscrierea unui nou comentariu, în care protesta vehement împotriva acţiunii de eliminare şi îl acuza pe webmaster că a procedat la ea pentru că «are musca pe căciulă». Semnificaţia acestei afirmaţii va reieşi din citirea primului său comentariu, reprodus mai jos.
La citirea comentariului care mi se adresa mie un alt radioamator, dl. Németh Nicolae-Iuliu, YO5AJR din Baia Mare a intervenit pentru a atrage atenţia d-lui Emanoil Iulian în cel mai politicos mod cu putinţă că «radioamatorismul nu cunoaşte şi nu face diferenţe de religii, etnii etc. Nu murdăriţi radioamatorismul, dragii mei». Peste câteva minute dl. Emanoil Iulian a revenit pentru a-l pune la punct şi pe noul său interlocutor: «D-le Nemeth, se pare că uitaţi de fapt că această ţară se numeşte ROMÂNIA, stat naţional şi nu naţionalist după cum gânditi dumneavoastră (...), ascultaţi melodiile lui HRUŞCĂ dacă sunteţi cu adevărat român». 
Văzând această insistenţă a d-lui Emanoil Iulian de a ne învăţa pe toţi cei care nu îi împărtăşim opiniile şi suntem de altă etnie cum trebuie să fie un «adevărat român», am decis să republic comentariul iniţial al dumnealui, considerând că este chiar indicat ca toţi vizitatorii saitului să-l poată citi şi evalua, ca un exemplu reprobabil de comportament tipic antisocial.
Iată textul publicat de dl. Emanoil Iulian în 6 aprilie 2009 la orele 21.46 (de la adresa de internet 89.42.2.126): 
«D-le Francisc Grumberg, HRUSCĂ are nişte versuri care sună cam aşa - venetici fac preţul pâinii, iar la cozi stăm noi românii. Eu nu vă cunosc personal, nu ştiu ce vârstă aveţi, însă mulţi ca d-voastră se erijează în dizidenţi şi foşti anticomunişti. Mulţi din ăştia cu nume de străini au fost mai turnători ca noi românii pentru a putea pleca la rude în străinătate pe vremea lui nea ceaşcă». 
Dacă ar fi fost să răspund – nu d-lui Iulian, ci celor care au citit această abjecţie – aş fi putut să spun următoarele:
1. Adevăratul autor al textului este de fapt cantautorul Victor Socaciu, nu Hruşcã. Cu acest text el a lansat un cântec cu titlul «Mama lor», care are următorul refren: «Ăia hoţi, ăştia hoţi, ... mama lor la toţi!». Printre cei cărora le este adresată înjurătura se numără şi «veneticii» pomeniţi de dl. Iulian, din rândul cărora dumnealui consideră că fac şi eu parte. 
(Conform Dicţionarului explicativ al limbii române «venetic» = persoană venită undeva din alte locuri şi considerată străină în locul unde s-a stabilit.) 
Sunt un loial cetăţean al acestei ţări, născut şi domiciliat în permanenţă în România. Părinţii mei s-au născut şi au trăit în România. Termenul de «venetic» întrebuinţat de dl. Iulian se referă la naţionalitatea mea. Dumnealui dorea să-mi atragă atenţia că datorită naţionalităţii mele eu nu aş avea dreptul de a mă considera la fel de «bun român» şi de a avea drepturi egale cu dumnealui. Nici domnului Németh, de naţionalitate maghiar, nu-i acordă acest drept, atrăgându-i atenţia care este denumirea ţării – stat naţional, ceea ce dl. Németh nu a contestat defel - şi ce anume melodii trebuie să asculte dacă doreşte să fie acceptat ca «bun român». Cât priveşte preţul pâinii pe care îl fac «veneticii» menţionez că nu m-am ocupat niciodată de afaceri (ceea ce nu ar fi deloc condamnabil), nu am exploatat vreodată munca altora şi nu am contribuit la starea de pauperitate a vreunui concetăţean.
2. Nu m-am erijat niciodată în dizident sau fost anticomunist, deşi nu am fost membru PCR. În România adevăraţii dizidenţi au fost extrem de puţini, şi din păcate nu am onoarea de a mă putea număra printre ei.
3. După ce mă clasifică în categoria de «ăştia cu nume de străini» - nume pe care îl reproduce de altfel eronat – dl. Iulian face presupuneri ofensatoare şi fără nici o acoperire despre faptul că «ăştia», ca mine, ar fi fost colaboratori ai Securităţii mai mult decât «noi românii», pentru că au dorit    să-şi viziteze rudele din străinătate. Într-o scrisoare pe care am adresat-o d-lui Iulian l-am informat cu respect că, din nefericire, eu nu mi-am cunoscut bunicii de parte maternă şi paternă, nici mătuşile, nici unchii, nici verii, nici verişoarele, nici rudele acestora. Cu toţii au fost deportaţi la Auschwitz şi au pierit în camerele de gazare naziste, astfel că nu am avut pe cine să mai vizitez, nici în ţară, nici în străinătate.
În data de 10 aprilie a.c. am adresat o scrisoare d-lui secretar general al FRR V.Ciobăniţă, cu rugămintea de a media între mine şi dl. Emanoil Iulian, pentru a se putea soluţiona acest diferend pe cale amiabilă, prin prezentarea unor scuze publice. Aveam fixată şi o întâlnire telefonică, la care dl. Ciobăniţã nu s-a prezentat, iar cererea mea de mediere trimisă şi prin e-mail a rămas fără răspuns.
Nu a trecut multă vreme şi un alt radioamator, dl. Budurusi Cristian din Câmpulung-Muscel, titular al indicativului YO7HMY - membru în acel moment al Clubului Sportiv Muncipal din Piteşti, club afiliat la FRR - a preluat mingea şi a publicat o serie de noi comentarii rasiste. O întrebare care îl frământa pe dumnealui şi căruia i-a răspuns singur a fost: «De ce nu este Antonescu erou naţional? Răspuns: pentru că nu şi-a terminat treaba», «treaba» fiind în accepţiunea d-lui Budurusi exterminarea totală a evreilor din România. Gen. Antonescu a deportat în Transnistria în trenurile morţii «doar» câteva sute de mii de evrei, circa 340.000 dintre ei pierind din cauza bolilor şi înfometării. Şi ca şi cum acestea nu ar fi fost suficiente, dl. Budurusi a recomandat radioamatorilor români o serie de videouri postate pe YouTube care conţin cea mai abjectă  propagandă antisemită. Nu doresc să public aici adresele acestor videouri, pentru a nu le face publicitate, dar le pot pune la dispoziţia celor care doresc să le vizioneze.
Pentru a încheia dl. Budurusi a scris textual pe pagina de internet, vorbind despre mine: 
«Cred că este norocos că este departe de mine. Aş putea foarte uşor să-i mănânc ficaţii şi lui, şi neamului lui. Vă rog pe cei care puteţi să-i daţi de inţeles că aici nu este nici america nici palestina, iar faptul că el există aici, acum nu este vina mea şi a ţării. Dacă nu-i convine să se ducă.»  

ACŢIUNI ŞI EFECTE
Ca urmare a acestor atacuri cu caracter rasist am adresat un memoriu Federaţiei Române de Radioamatorism, înregistrat după numeroase insistenţe sub numărul 14 din 21 aprilie. Acelaşi memoriu a fost adresat şi Ministerului Tineretului şi Sportului şi spre ştiinţă şi Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii. De fapt FRR ar fi trebuit să se autosesizeze în mod oficial, dar nu a făcut-o. Memoriul, publicat pe Radioamator.ro a putut fi citit timp de trei săptămâni de radioamatori din România şi din străinătate.
Imediat după producerea atacurilor secretarul general al FRR Vasile Ciobăniţă, vorbind şi în numele preşedintelui FRR Virgiliu Niculescu şi-a exprimat printr-un e-mail datat 15 aprilie a.c. consternarea sa şi m-a asigurat că FRR va emite un comunicat în care se va delimita de astfel de manifestări şi le va condamna, comunicat care ar fi trebuit să fie publicat pe saitul oficial al FRR, transmis prin radio în emisiunea informativă săptămânală a FRR şi publicat în revista «Radiocomunicaţii şi radioamatorism». Dl. V. Ciobăniţă scria: 
«Şi pe mine mă îngrijorează aceste mesaje cu caracter xenofob care văd  că apar acum pe internet. Este regretabil că unii dintre cei care le  scriu sunt radioamatori români.
Am vorbit cu preşedintele FRR YO7FT (Virgiliu Niculescu) şi vom da un comunicat în acest sens, mesaj adresat  tuturor radioamatorilor din România, în care să arătăm că astfel se încalcă  Regulamentul de funcţionare a Serviciului de Radioamator, Statutul Federaţiei  noastre şi legile ţării."
De asemenea vicepreşedintele FRR la vremea aceea Dr.Călin Negulescu s-a arătat afectat de josnicia acestor manifestări, care nu sunt caracteristice în general radioamatorilor lumii şi a promis că va propune Consiliului de Administraţie al FRR să se ia măsuri energice pentru sancţionarea celor doi radioamatori şi a cluburilor din care aceştia fac parte, mergând până la excluderea acelor cluburi din FRR în cazul în care nu se debarasează de respectivii radioamatori. 

Membrii Consiliului de administraţie al FRR comunică între ei printr-un grup de discuţii cu circuit închis pe internet. Spre supriza mea am aflat că pe acest grup de discuţii se exprimă opinii contrare oricăror intenţii de delimitare a FRR preconizate iniţial în chestiunea atacurilor rasiste. Membrii C.A. nu au fost informaţi de secretarul general despre primirea unei scrisori de sprijin din partea clubului meu, deşi conform obligaţiilor sale de serviciu era obligat să aducă conţinutul acesteia la cunoştinţa conducerii FRR, mai ales atunci când s-a afirmat de către un membru al C.A. că nu mă bucur de sprijinul moral al clubului al cărui membru sunt. Am trimis imediat cópii ale scrisorii tuturor membrilor C.A. al FRR pentru a contracara minciunile care circulau pe această temă.

DOVEZI DE SPRIJIN
Dl. George Pataki, un radioamator american de origine română, jurnalist şi fotoreporter (care a făcut enorm de mult pentru ca radioamatorii români să fie cunoscuţi în lume prin publicarea unor reportaje şi fotografii în marile reviste de radioamatorism din numeroase ţări), membru de onoare al Federaţiei Române de Radioamatorism, se adresa secretarului general al FRR în data de 19 aprilie a.c.:
«Salut, Vasile,
Ştiu că eşti într-o situaţie penibilă din cauza răbufnirilor xenofobe din ultimul timp din partea unor radioamatori YO. Ca şi mulţi alţii cred că şi tu ai dori să nu mai existe astfel de manifestări şovine în ţară, dar mai ales între radioamatori, al căror principiu de viaţă este respectul faţă de toţi conlocuitori, chiar şi faţă de cei din alte ţări.
În ce priveşte manifestările din ţară, care recent par să ia proporţii, nu poţi face nimic. Dar să limiteze aceste răbufniri murdare în cadrul radioamatorismului, atât Federaţia cât şi conducerea Federaţiei ar putea face mult mai mult (…) 
Unele comentarii de sub articole apărute pe Radioamator.ro sunt manifestări xenofobe. Nu le repet, poate le-ai citit şi tu inainte de a fi şterse de webmasterul saitului. Poate că tu    le-ai condamnat, poate şi unii din conducerea Federaţiei le-au condamnat, dar nu aţi luat nici o poziţie. 
Faptul că comentariile au apărut pe Radioamator.ro şi nu pe saitul Federaţiei nu schimbă situaţia, ele au fost scrise de radioamatori YO şi Federaţia nu a făcut nimic.
Aceste comentarii fac mult rău radioamatorismului românesc, atât pe plan intern cât şi extern. Voi însă v-aţi cam complăcut în
această situaţie, atacaţi au fost unii de "altă naţie", deci voi nu v-aţi neliniştit.
Chiar dacă atacatorii ar fi făcut pentru radioamatorismul românesc mult mai mult decât cei atacaţi, nu aveau dreptul moral la astfel de mârşăvii. Dar te rog, spune-mi cine a contribuit mai mult, în afara lui Ciprian, la informarea radioamatorilor români decât Francisc, YO4PX ???? Trebuie remarcat că munca lui s-a făcut de mulţi ani fără nici o compensaţie materială, nici cu o normă, nici cu un sfert de normă, a muncit enorm, multe ore pe zi ca  să-i ţină pe radioamatorii români informaţi. Vine atunci unul care regretă că Gen. Antonescu nu a făcut treaba până la capăt şi că nu găseşte cartea căpitanului Codreanu şi
atacă murdar şi ruşinos un cetăţean român, care este însă "de 
altă naţie". (Referire la exprimarea jignitoare a unui membru al C.A. la etnia mea.)             
Deci sper să văd în curând atitudini corecte menite să curme  astfel de manifestări de care nici un cetăţean cinstit nu poate fi mândru. Se cere o acţiune grea, dar necesară.
George, WB2AQC»

Domnul G.Pataki a fost el însuşi ţinta unui atac suburban şi xenofob în paginile revistei Federaţiei «Radiocomunicaţii şi radioamatorism» într-un articol scris chiar de un redactor al acesteia. În loc să prezinte scuze în numele redacţiei secretarul FRR, primul pe lista colectivului de redacţie, deci redactorul-şef de facto al publicaţiei, s-a limitat la a oferi d-lui Pataki drept la replică şi a etichetat publicarea articolului şovin şi anti-Diaspora ca o simplă «greşeală», dar numai după ce trei radioamatori au trimis scrisori de protest Federaţiei. În loc să se autosesizeze la apariţia acelui articol dezgustător Consiliul de administraţie a tăcut complice, la fel ca şi în cazul meu. 

Un alt reputat amator american, dl. Jim Talens (N3JT) din statul Virginia, se adresa printr-un e-mail secretarului general al FRR în data de 17 aprilie 2009:
«Domnule Secretar,
Am aflat că doi radioamatori din ţara dv. au exprimat vederi pline de ură pe un forum public, ceea ce pune sub semnul întrebării buna credinţă a sistemului dv. de autorizări. Faptul că radioamatorismul e un mediu în care exprimarea urii etnice este inacceptabilă este un lucru cunoscut. Dar iată, din motive care depăşesc capacitatea de înţelegere a unor oameni inteligenţi, doi radioamatori români fac publice comentarii în sprijinul lui Antonescu, aliatul lui Hitler, exprimându-şi regretul că fasciştii “nu şi-au terminat treaba” şi reînviind opinii care nu numai că ar fi trebuit să dispară odată cu Hitler, dar care nu ar trebui să-şi aibă locul într-o ţară modernă cum e România, care ea însăşi a pierdut sute de mii de cetăţeni de valoare, ucişi de fascişti. Citind traducerile declaraţiilor acestor amatori, care au făcut înconjurul lumii, îmi este clar că reputaţia comunităţii radioamatorilor din România este grav afectată, la fel ca şi onestitatea şi moralitatea ţării însăşi. Cel mai puţin lucru pe care ar trebui să-l facă Federaţia ar fi să solicite revocarea autorizaţiilor făptaşilor şi a calităţii lor de membri ai organizaţiei, precum şi emiterea unei declaraţii publice de regret. A nu proceda astfel ar avea implicaţii negative asupra celor aflaţi la conducerea Federaţiei.
Jim Talens, N3JT, un radioamator îngrijorat.»

Robert S. Brownstein (K6RB) din Santa Cruz, California a postat pe cunoscutul sait eHam vizitat de mii de radioamatori din toată lumea următorul comentariu în data de 19 aprilie a.c., sub titlul «Rasismul nu-şi are locul în radioamatorism»:
«Radioamatorismul există de aproape un secol,  una din caracteristicile sale este politeţea. Cu rare excepţii radioamatorii nu discută în public politică, religie, chestiuni legate de rasă etc. În ciuda oricăror diferenţe de opinii pe care le putem avea în aceste lucruri radioamatorismul este un liant care ne uneşte. Vedem o intensificare a intoleranţei în lume, dar radioamatorismul a fost imun la aceasta. De aceea am aflat cu mare dezamăgire că Francisc YO4PX a fost atacat în public pe un sait de alţi doi radioamatori. Răspunsul meu personal va fi că nu-i voi contacta vreodată pe acesti doi amatori. Dar Federaţia Română de Radioamatorism trebuie să ştie că asemenea exprimări de ură într-o asociaţie membră a International Amateur Radio Union (IARU) sunt inacceptabile. Tolerarea unor astfel de mesaje o face complice la ele. Lui Francisc i se cuvin scuze. (…) Şi înainte de a fi acuzat că sunt sensibil numai la un anumit tip de rasism, doresc să spun că reacţia mea ar fi fost aceeaşi şi dacă Francisc ar fi creştin, hinduist, budist, musulman sau de orice altă credinţă. Ceea ce e mai grav, niciunul dintre radioamatorii din România care au citit aceste atacuri nu a exprimat vreun regret. Se spune pe bună dreptate că “Răul învinge prin tăcerea celor buni”.»

Richard S. Moseson W2VU, editorul celei mai vechi şi cunoscute reviste pentru radioamatori din lume CQ Magazine, publicată în Statele Unite, cu un tiraj de multe sute de mii de exemplare lunar, îmi scria:
"Îmi pare extrem de rău să aflu despre cele ce ţi s-au întâmplat şi cred că eşti chiar mai supărat pe conducerea organizaţiei tale naţionale, care nu te-a apărat împotriva acestor atacuri, decât pe atacurile în sine. Este o trăsătură nefericită a naturii umane că vor exista întotdeauna în lume oameni plini de ură, fanatici, aflaţi în căutarea altora pe care să-i acuze pentru propriile lor probleme - de preferat pentru ei fiind un întreg grup de oameni -, şi, după câte ştim, evreii au fost mereu ţinte favorite de secole (...)
Cât de răi ar fi acesti oameni, eu cred că cei care pretind că ei nu au fost prejudiciaţi şi, ca urmare, asistă in tăcere la astfel de comentarii duşmănoase, sunt la fel de răi ca ei, sau chiar mai răi. Tăcerea lor implică faptul că ei sunt de acord şi acceptă astfel de manifestări pline de ură.  Iar tăcerea cu care ei întâmpină astfel de comentarii este aceea care îngăduie ca asemenea vederi să se înstăpânească şi să se amplifice. Extinzând ideea la extrem, o astfel de tăcere a făcut posibil Holocaustul din anii '30 şi '40.
Trebuie să spun că sunt surprins de apariţia unui astfel de fanatism printre radioamatori, şi aceasta nu pentru că am fi ca grup mai buni decât alţii, ci pentru că hobby-ul nostru ne incurajează să realizăm contacte şi să cunoaştem o mare varietate de oameni de culturi diferite. Şi sunt încredinţat că cunoaşterea unor oameni aparţinând unor culturi diferite este una dintre puţinele metode eficiente de a combate fanatismul.»
                                                
«INVESTIGAŢIA» ŞI REZULTATUL ACESTEIA
În urma unei întâlniri neoficiale a câtorva membri ai Consiliului de administraţie s-a decis iniţierea unei investigaţii în chestiunea manifestărilor rasiste semnalate de mine. Imediat s-a putut vedea care sunt intenţiile acestui simulacru de investigaţie, care avea deja ideile preconcepute şi rezultatul ei fixat de la bun început. În urma întâlnirii preşedintele FRR Virgiliu Niculescu a lansat pe grupul de discuţii cu circuit închis al CA următoarea propunere halucinantă, care, dacă s-ar fi realizat, ar fi condus la încercarea ca mie, parte vătămată în conflict, să mi se suspende autorizaţia de radioamator, pentru care am avut de luptat 17 ani în vremea lui Ceauşescu!
«Bună seara,
Regret că dl.Vicepreşedinte nu a lecturat şi mesajul meu imediat dupa ce am primit e-mail d-sale.
Am rugat o intâlnire a Consiliului Director pentru astăzi marţi la Radioclubul Municipal.
Au fost prezenţi şi câţiva membrii ai CA (YO7FT,YO3APG,YO3JW,YO3FU) şi dl.avocat YO3HJV.
Dl.vicepreşedinte din diverse motive nu a fost prezent. Am aşteptat până la ora 17.30.
Am discutat în principiu cele apărute pe site, C.D. (Comitetul Director) neluând nici o hotărâre în acest sens rămânând o reprogramare.
Există o propunere de a sesiza ANCOM pentru a solicita suspendarea autorizaţiei celor în conflict până la rezolvarea conflictului pe cale civilă.»

A fost însărcinat cu investigaţia Ion Silion, membru al Comisiei de disciplină al C.A. Din  primele momente a devenit clar că dl. Silion şi secretarul FRR încearcă să-i dezvinovăţească pe vinovaţi şi să mă culpabilizeze pe mine. S-a exprimat cu perfidie ideea că am generalizat acuzaţia de antisemitism, extinzând-o asupra întregii comunităţi a radioamatorilor români. «Investigatorul» a dorit să afle de la mine dacă sunt într-adevăr membru al clubului din Deva, punând implicit la îndoială cele scrise de mine în memoriu. I-am expediat imaginea scanată a legitimaţiei mele. Pentru dl. Silion aceasta nu a fost suficient. În strădania sa de a demonstra contrariul dumnealui s-a adresat secretarului clubului din Deva, care mi-a relatat astfel discuţia sa telefonică cu Ion Silion:
«Am fost sunat de Ion Silion. După un scurt preambul de laude la adresa clubului ("Bine că unii mai fac câte ceva!") a intrat  destul de sfios, direct în subiect, întrebându-mă dacă eşti membru al clubului nostru şi ce fel de membru.  I-am spus că ai fost solicitat şi ai acceptat să fii membru de onoare, dar de doi ani, la cererea ta ai devenit membru  plin, cu cotizaţia la zi. A încercat să mă lămurească că nu poţi fi (tu sau alţii) membru al clubului nostru, decât prin act adiţional la Statut. I-am spus că nu ştie despre ce vorbeşte, că nu mi-a cerut (şi nici nu îmi va cere) nimeni aşa ceva. A zis că scrie în Legea Sportului, l-am intrebat ce intereseaza MTS câţi membrii are clubul nostru, şi mai ales cum îi cheamă. A "întors-o", că nu MTS, ci Ministerul Justiţiei cere aşa ceva, că el a făcut la clubul lui până acum trei acte adiţionale. I-am spus să facă câte vrea, nouă nu ne-a cerut nimeni aşa ceva, în statutul clubului scrie clar cum se poate deveni membru şi cine aprobă cererile (Consiliul Director), nu este vorba de a primi noi membri asociaţi, ci membri cotizanţi! Nu prea cred că a priceput, nici ce vrea el, nici ce i-am spus eu, dar a zis "o să vedeţi ca YO4PX nu este membru al clubului". L-am întrebat, dacă prin absurd ar avea dreptate, cu ce ar schimba asta datele problemei, deoarece Francisc nu a jignit pe nimeni, nu a cerut nici un lucru fără acoperire legală  şi nu a adus niciun prejudiciu clubului nostru, dimpotrivă!»

L-am întrebat pe dl. Silion cine anume sunt cei care l-au desemnat în functia de investigator, în ce cadru oficial s-a întâmplat acest lucru, cine mai face parte din comisia de investigaţie, dar dumnealui a refuzat să-mi raspundă, afirmând că eu nu am dreptul să cunosc astfel de «amănunte», şi în general nu am dreptul la nici o informaţie privitoare la investigaţie. În plus, spre deosebire de secretarul FRR, dl. Silion nu a exprimat cu nici un singur cuvânt vreo opinie negativă faţă de atacurile antisemite, acuzându-mă în schimb de «exacerbarea» conflictului. 
Nu cunosc ce alte iniţiative a mai avut dl. Ion Silion şi ceilalţi membrii ai Consiliului de administraţie în efortul lor de a-i disculpa pe cei doi antisemiţi. Dacă încercarea de a demonstra că eu nu sunt membru al unui club afiliat la FRR a dat greş - ceea ce în opinia lor ar fi scutit FRR de la luarea unor măsuri - s-a optat în cele din urmă pentru varianta «salvatoare»: cei doi nu sunt membri ai unui club afiliat. Însă Budurusi Cristian era în mod cert la începutul lunii aprilie 2009 membru al Clubului Sportiv Municipal din Piteşti, fapt care mi-a fost confirmat şi de unii dintre colegii săi de club şi care reiese şi dintr-un clasament de concurs publicat pe saitul FRR, în care este menţionată prezenţa lui Budurusi ca participant în concurs şi clubul al cărui membru era:

73  YO7HIB    Mihai Constantin      CS Municipal Pitesti            
74  YO7HIA    Florin Constantin     CS Municipal Pitesti            
75  YO7HHE    Daniel Constantin   CS Municipal Pitesti            
76  YO7HMY   Cristian Budurusi     CS Municipal Pitesti  
         
Clasamentul complet poate fi consultat pe saitul FRR.

La trei luni după atacurile rasiste secretarul general a menţionat într-una din emisiunele informative săptămânale că   «s-a trimis răspuns lui Francisc Grünberg la memoriul său care a sesizat manifestări xenofobe din partea a doi radioamatori, dar se pare că aceştia nu sunt membri ai unor cluburi afiliate la FRR». Nici o vorbă despre manifestările în sine, nici un cuvânt de delimitare sau condamnare a unor astfel de manifestări. Evident că marea majoritate a ascultătorilor nu a înţeles nimic din acest text laconic, care nu lămurea nimic ci, dimpotrivă, avea intenţia de a dezinforma opinia publică.
La memoriul meu am primit răspuns oficial pe hârtie, cu ştampilă, număr de înregistrare şi semnătură în original abia peste 7 (şapte) luni, în urma a nenumărate insistenţe. Mi s-au trimis doar câteva rânduri, prin care mi se aducea la cunoştinţă că cei doi radioamatori «au declarat  că acum nu fac parte din cluburi afiliate la FRR». Am primit şi un sfat: «În cazul în care cei doi radioamatori au reuşit ca prin părerile exprimate să creeze daune imaginii Dvs., vă rugăm să vă adresaţi justiţiei din România, pentru a se aplica legislaţia din vigoare. Până atunci ele rămân nişte comentarii, ce folosesc violenţe şi derapaje de limbaj» etc. Dorinţa canibalică a lui Budurusi de a-mi mânca ficatul mie şi neamului meu şi regretul său că Gen. Antonescu nu a exterminat întreaga populaţie evreiască din România este în accepţiunea C.A. al FRR un «derapaj de limbaj». Atât dl. Budurusi cât şi oficialii Consiliului de administraţie al FRR ar trebui să meargă la recent inauguratul Monument al Holocaustului din Bucureşti pentru a-şi cere scuze de la sutele de mii de victime din Iaşi, Dorohoi şi Bucureşti care au pierit în pogromuri şi în Transnistria pentru singura vină de a fi fost evrei. 

În alte cazuri însă FRR nu a fost atât de reticentă în a exprima o poziţie de delimitare. Atunci când administratorul saitului Radioamator.ro s-a considerat ofensat de nişte aprecieri publice exprimate sub un articol de un membru al Consiliului de administraţie, care puneau sub semnul întrebării calităţile sale sportive, în urma protestului său adresat Consiliului Director acesta i-a trimis următorul răspuns, care a fost dat publicităţii:  
«Consiliul Director (C.D.) întrunit în mod excepţional a analizat sesizarea Dvs. şi o consideră perfect îndreptăţită. C.D. nu este de acord cu opinia exprimată de Dl. Ştefan Fenyö, YO3JW, şi nici de modul cum a fost aceasta exprimată. 
C. D. se delimitează de opinia şi modul de exprimare ale lui YO3JW, opinia fiind, probabil în nume personal. După cum ştiţi din experienţa anterioară, sunt greu de separat opiniile personale de cele ale C.A. al FRR. C.D., in numele C.A. al FRR îşi cere scuze pentru ieşirea d-lui Fenyö, nu-l pedepseşte în niciun fel (nici nu ştiu dacă se poate da măcar un avertisment) şi vă invită să colaboraţi şi în continuare la promovarea radioamatorismului.»
Eu nu am avut onoarea de a fi tratat astfel, deşi dl. Fenyö Ştefan, membru şi el pe vremea aceea al Comisiei de disciplină (!), m-a jignit în public şi pe mine în repetate rânduri, iar C.A. a ignorat toate protestele mele. Această enormă diferenţă în abordarea celor două situaţii reprezintă ea însăşi o regretabilă discriminare.

TEMEIUL LEGAL AL DEMERSULUI
Doresc să mă refer în primul rând la CONSTITUŢIA ROMÂNIEI care la art. 30 legiferează:
«(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.»

De asemenea fac referire la Codul etic adoptat de FRR la Adunarea generală din 4 aprilie 2009 (la două zile de la primele manifestări rasiste!), care în capitolul «A. Respect al demnităţii şi autorităţii» la punctul 2 stipulează:
«Respectul pentru "Drepturile Omului" şi al demnităţii umane este o cerinţă fundamentală a activităţii de radioamatorism. Nu se va tolera între participanţii la activităţile Federaţiei nici o formă de discriminare în raport de rasă, apartenenţă etnică, sex, opinii politice sau religioase ori statut familial.»

Menţionez că legislaţia Uniunii Europene, căreia i se subsumează întreaga legislaţie a statelor-membre, condamnă cu cea mai mare străşnicie şovinismul, rasismul, intoleranţa etnică, formele extreme ale naţionalismului. Astfel, în Recomandarea nr. 12 a Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei (European Commission against Racism and Intolerance, ECRI), care funcţionează în subordinea Consiliului Europei, se spune printre altele:
«ECRI condamnă manifestările de rasism, xenofobie, antisemitism şi intoleranţă în timpul şi în legătură cu activităţile sportive şi aminteşte că aceste fenomene constituie o ameninţare serioasă pentru sport şi principiile sale etice.»
În capitolul II pct.5 al amintitei Recomandări statelor-membre li se recomandă «să implementeze o legislaţie adecvată împotriva rasismului şi a discriminărilor rasiale în sport», precum şi [subpunctele d) şi e)] «să adopte prevederi legale care să pedepsească acţiunile rasiste» şi că «răspândirea de materiale rasiste prin intermediul internetului este interzisă.»

Federaţia Română de Radioamatorism nu este un ONG sau o asociaţie particulară, ci o organizaţie finanţată din bani publici de Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport cu sume alocate din bugetul statului, obţinute din taxele şi impozitele plătite de cetăţenii României. ANTS întreţine financiar activitatea FRR şi a numeroase cluburi din ţară afiliate la FRR. Secretarul general, secretarul federal şi un contabil sunt persoane salarizate din aceste fonduri. FRR este unica asociaţie care îi reprezintă pe radioamatorii români în relaţia cu autorităţile interne şi internaţionale, ea fiind membră a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor (IARU), căreia îi plăteşte cotizaţie în valută colectată de la radioamatori. În calitate de membră a IARU FRR este obligată să-şi însuşească (dar după cum se vede, nu o face) principiile şi valorile morale ale acesteia, care resping cu hotărâre orice manifestări de rasism, xenofobie, discriminare şi antisemitism. În plus, ar trebui să aplice (şi nu o face) prevederile Constituţiei, ale Recomandării nr.12 a ECRI şi ale propriului său Cod etic în acest caz flagrant de antisemitism.

CONCLUZII
Deşi se pare că în Consiliul de administraţie al FRR există şi persoane care nu nutresc sentimente rasiste şi care în particular sunt dispuse chiar să le condamne, atunci când C.A. a fost pus în faţa situaţiei de a se delimita de ele şi a le condamna în public, a ales soluţia ascunderii murdăriei sub covor, a muşamalizării întregii afaceri. Opinia publică a putut ajunge astfel la concluzia că FRR nu doreşte să se implice, că nu consideră manifestările rasiste condamnabile, că nu vede un pericol în apariţia şi intensificarea acestora, ceea ce o face complice, pentru că a deschis şi va deschide în continuare cale liberă altor manifestări de aceeaşi factură. Acestea au şi apărut pe diverse canale de comunicare dintre radioamatori.

NOI DOVEZI DE SPRIJIN
În 16 iulie 2010 pe saitul radioclubului «Radu Bratu» din Constanţa a fost publicată scrisoarea mea deschisă adresată secretarului general al FRR, prin care solicitam drept la replică în urma difuzării unor afirmaţii tendenţioase. Sub textul scrisorii a fost adăugat următorul comentariu din partera conducerii clubului:
"Membrii radioclubului Radu Bratu au luat cunoştinţă de atitudinea antisemită a unor radioamatori din YO, cât şi de lipsa de reacţie a CA al FRR privind aceste atitudini. Amândouă sunt de condamnat şi nu vom fi niciodată de acord cu astfel de manifestări. Solicităm pe această cale o analiză din partea CA al FRR, o informare publică, detaliată, despre manifestările antisemite, publice, ale unor radioamatori YO, un comunicat oficial cu măsurile luate. Dacă aveţi un comentariu nu ezitaţi să-l postaţi aici, cu speranţa că astfel de manifestări vor dispărea pentru totdeauna."

În 22 iulie 2010 Radioclubul YO HD ANTENA DX GRUP a adresat o nouă scrisoare conducerii FRR-ului:
Nr. 173/22.07.2010
Către Federaţia Română de Radioamatorism
Domnului preşedinte Virgiliu Niculescu
Domnului secretar general Vasile Ciobăniţă
Consiliul Director al Radioclubului YO HD Antena DX Grup Deva, întrunit în ziua de 21 iulie 2010 a analizat situaţia deosebită creată prin modul total inacceptabil în care FRR a înţeles să dea curs solicitărilor  colegului nostru Francisc Grünberg, YO4PX de condamnare a atacurilor xenofobe şi rasiste a căror ţintă a fost.
Deşi am condamnat clar şi răspicat aceste atacuri  în scrisoarea 134/17.04.2009 către FRR (la care, ca de obicei, nu am primit niciun răspuns, nici măcar o «confirmare de primire») şi am solicitat ca FRR să ia măsuri pentru condamnarea acestor acte iresponsabile şi a autorilor lor, cu regret constatăm ca nimic nu s-a întâmplat într-un an şi jumătate  de când am trimis această scrisoare  şi nu s-a luat nicio atitudine publică fermă sau formală împotriva xenofobiei şi rasismului în radioamatorismul românesc, lucruri care aduc  mult rău imaginii acestuia (şi a FRR) în lume.
Considerăm că pentru FRR ar fi fost mult mai benefică o colaborare cu un om şi radioamator de valoarea lui YO4PX, decât încercările de marginalizare şi discreditare a lui.
În numele Radioclubului YO HD Antena DX Grup Deva (al cărui membru cotizant este şi YO4PX), cerem ca FRR să ia măcar acum măsuri ferme şi transparente de condamnare a actelor de antisemitism îndreptate împotriva lui YO4PX şi să dea publicităţii la QTC-ul national, pe saitul oficial al Federaţiei şi în revista natională a unui comunicat oficial cu măsurile luate.
Preşedinte YO HD DX   Ovidiu Raţiu, YO2LSK
Secretar YO HD DX     Adrian Voica, YO2BPZ  
                    
*   *  *
Doresc să-i asigur pe cititorii acestui material că demersul meu nu constituie o răfuială personală, ci un semnal de alarmă faţă de pătrunderea xenofobiei şi antisemitismului într-un domeniu care până acum se caracteriza prin amiciţie, respect mutual, întrajutorare şi toleranţă internaţională, interetnică, inter-religioasă, valenţe ale aşa-numitului ham spirit (spiritul radioamatoricesc). Comunitatea radioamatorilor este cunoscută şi profund stimată în ţările civilizate pentru spiritul ei de voluntariat, de abnegaţie, de disponibilitate, de eficienţă în situaţii de urgenţă, atunci când toate sistemele de comunicaţii încetează să mai funcţioneze şi profesionalismul radioamatorilor le poate înlocui cu succes.
Ar fi fost necesar, obligatoriu, în propriul său interes, dar mai ales în interesul radioamatorismului românesc ca FRR să dea un semnal comunităţii radioamatorilor din România şi din străinătate, pentru a demonstra că rasismul nu este o caracteristică a radioamatorilor YO. Aşadar nu este aici vorba numai de persoana mea, ci de toţi radioamatorii din România, - mulţi dintre ei aparţinând unor etnii minoritare - care au putut să asiste la această inacţiune a FRR  şi au putut trage concluzia că organizaţia care pretinde că îi reprezintă şi le apără interesele nu face absolut nimic atunci când un radioamator minoritar este victima unor atacuri rasiste.
Nerecunoscând existenţa unor manifestări şovine FRR nu are nici şansa de a le combate eficient. În această situaţie politica inacţiunii este ea însăşi o formă de discriminare.
Adresez mulţumiri celor care au avut răbdarea să citească acest Drept la replică şi au avut interesul să afle întreg adevărul despre atitudinea conducerii FRR, o atitudine total incompatibilă cu România anului 2010. Timp de 15 luni C.A. al FRR nu a considerat că are obligaţia de a apăra şi de a impune respectarea legilor ţării şi de a-i sancţiona pe şovini  nominalizându-i într-o declaraţie publică, iar înaltele sale principii morale din Codul etic au rămas simple vorbe goale pe o bucată de hârtie.
Francisc Grünberg, YO4PX, maestru emerit al sportului
Constanţa, iulie 2010

Articol pe aceeaşi temă:
Un gest de normalitate
*   *   *
                      

Despre mine

Fotografia mea
Constanţa, Constanta, Romania

ARHIVA ARTICOLELOR

free counters Stats Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved