În decursul istoriei oamenii au inventat căi pentru a transmite informaţii la mari distanţe. Timp de secole ne-am bazat pe semnalizări cu fum, cu fanioane şi cu alte dispozitive fizice. Electricitatea a schimbat totul. Mai întâi telegraful, apoi radioul au transformat comunicaţiile.
Californiul este un element chimic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf şi numărul atomic 98, un metal radioactiv din seria actinidelor, care a fost obţinut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a fost descoperit. (Wikipedia)
Echipamentul utilizat e interesant. Materialul radioactiv a fost amplasat într-un rezervor de oţel cu capacitatea de un metru cub, umplut cu apă. Un sistem pneumatic poate deplasa materialul din interior dintr-o parte în alta a recipientului pentru a permite neutronilor rapizi să se elibereze. Un detector le poate sesiza activitatea intensificată. Pare asemănător cu ceea ce radioamatorii numesc CW (continuous wave, undă continuă), iar profesorii de liceu OOK (on off keying). Puteţi face aşa ceva cu aproape orice aveţi posibilitate de a detecta: lumina unei lanterne, cu ciocănitura în lemn sau – presupunem – cu neutronii.
Ne întrebăm care ar putea fi aplicaţiile practice ale acestei cercetări. Documentul sugerează că noua tehnică ar putea transmite date prin structurile metalice ale unui container, cum ar fi cele ale unui reactor nuclear sau, probabil, ale unei nave spaţiale, în cazul în care nu s-ar dori deteriorarea izolaţiei. La urma urmei neutronii pot străpunge materiale care ar stopa undele radio convenţionale.
Se pare că nu vă rămâne altceva de făcut decât
să dovediţi că puteţi detecta ceva care ar face lucrurile să funcţioneze – şi
realmente nu are nicio importanţă ce anume detectaţi. Probabil că ar fi mult
mai dificil să produceţi tehnici de modulaţie avansată folosind neutronii.
Poate că acesta e motivul pentru care nu îi auzim pe extratereştri. Ei sunt cu
toţii operatori în codul Morse, cu echipamente telegrafice bazate pe neutroni. (este evident o glumă ...)
(A se vedea şi articolul «Interviu cu un extraterestru» privind disponibilitatea extratereştrilor de a comunica cu noi.)
....................................................................................................................
Neutronii rapizi se propagă în manieră apreciabilă în spaţiul liber, având proprietăţi de interacţiune care contrastează considerabil cu cele ale radiaţiei electromagnetice - aceasta din urmă situându-se la baza comunicaţiei fără fir. În acest document prezentăm un raport despre configurarea şi operarea unei aparaturi concepute să transmită informaţii codificate digital folosind neutroni rapizi. Demonstrăm astfel potenţialul radiaţiei prin neutroni rapizi ca mediu propice pentru comunicaţii fără fir pentru aplicaţii în cazul cărora transmisia electromagnetică convenţională este fie nerealizabilă, fie din circumstanţe naturale este inerent limitată. (Paragraful introductiv al documentului «Transmisia informaţiei fără fir cu neutroni rapizi (Wireless information transfer with fast neutrons) publicat pe pagina ScienceDirect, primit la 7 octombrie 2021 şi disponibil online din 30 octombrie 2021. (traducere de la sursă)
(Traducere, documentare, adaptare, completări şi prezentare de YO4PX. Surse: articolul lui Al Williams WD5GNR, Hackaday, Lancaster University, ScienceDirect, Wikipedia)
