Nu ştiu dacă impresia persistă şi în prezent, însă anumite organizaţii obişnuiesc să promoveze nişte metode deosebit de greşite de învăţare a codului.
Una dintre căile eronate este învăţarea «punctelor şi liniilor», iar multă lume a deprins Morse pe această cale. Cea mai greşită metodă a fost însă folosirea unor imagini ca cea de mai jos, pentru a încerca «cartografierea» punctelor şi liniilor sub forma unor litere. Tabelul provine din jurul anului 1918, când a fost tipărit în paginile Îndreptarului ghizilor pentru fete.
Aşadar, care sunt metodele mai bune? Ia să vedem.
Articulează semnele
Atunci când auzi pe cineva pronunţând cuvântul «elefant» nu vei proceda (sperăm) la transpunerea sa în litere individuale. Este posibil să auzi de fapt nişte foneme (FONÉM s. n. cea mai mică unitate fonică sau sonoră a unei limbi, având funcția de a alcătui și de a deosebi între ele cuvinte sau forme gramaticale ale unuia și aceluiași cuvânt. (< fr. phonème), însă majoritatea oamenilor nu fac nici măcar atât. Auzi doar un sunet, al cărui sens creierul tău îl recunoaşte ca fiind vorba de un animal mare cenuşiu dotat cu o trompă. Exact la acest rezultat trebuie să ajungi în deprinderea codului Morse. Sunetele nu trebuie să însemne decât nişte litere, fără a fi nevoie ca ele să fie interpretate.
Şi aceasta ne conduce la ceea ce ar putea fi cea de a treia din cele mai gresite căi de a învăţa, o cale pe care mulţi dintre noi am urmat-o. Se obişnuieşte frecvent – şi mai ales se obişnuia în trecut – să se transmită Morse pentru începători la o viteză foarte mică. E minunat, însă aceasta te limitează atunci când încerci să măreşti viteza.
Dacă e să luăm exemplul elefantului, este ca şi când ai încerca să înveţi limba engleză şi instructorul ţi-ar spune «el … ăăă ... fant». Ar fi uşor să-l înţelegi, dar în schimb ar fi mai dificil să-i înţelegi pe cei care vorbesc normal.
Măreşte viteza de la început: metoda Farnsworth
În zilele noastre metoda Farnsworth – denumită după Donald Farnsworth – este foarte răspândită. Ideea constă din transmiterea textului la viteza-ţintă la care ai dori să înveţi recepţionarea sa, intercalând însă distanţe între semne, astfel că în final viteza medie e mult mai mică. De exemplu instructorul îţi transmite la viteza de 15 grupe pe minut (75 de semne), însă din cauza spaţiului mai mare inserat între semne transmiterea este în realitate de 5 grupe (25 de semne) pe minut.
Aceasta are un sens. Auzi sunetele pe care le vei auzi şi atunci când vei fi deja experimentat. Dar vei avea mai mult timp să le gândeşti. Pe măsură ce vei deveni mai priceput spaţiile lăsate goale vor fi micşorate, până în momentul în care vei ajunge la spaţierea normală.
O altă cale
O metodă de învăţare mai puţin răspândită dar extrem de eficientă este metoda Koch, denumită astfel după psihologul Ludwig Koch (credem că este una şi aceeaşi persoană cu Ludwig Karl Koch, vestit pentru înregistrările sunetelor naturii). La fel ca şi în cazul metodei Farnsworth se transmite la viteza-ţintă, la care se doreşte să se ajungă. Deosebirea constă în faptul că transmiţi doar două litere. În momentul în care persoana care recepţionează codul poate transcrie corect 90% din text instructorul adaugă combinaţiei o a treia literă. Apoi apare a patra literă şi întregul procedeu se repetă până când elevul poate recepţiona toate literele.
Procedeul este surprinzător de eficient, pentru că te face să acorzi atenţie sunetului şi nu punctelor şi liniilor. Koch a reuşit să înveţe o clasă de elevi să recepţioneze 12 grupe pe minut (60 de semne) în mai puţin de 14 ore. Cu toate acestea metoda nu a fost des folosită până în prezent.
Epoca digitală deschide o cale mai puţin bătută
Problema cu metoda Koch constă în faptul că este dificil de pusă în practică utilizând căile prin care codul Morse a fost predat în mod tradiţional. Înregistrările, benzile audio de magnetofon. maşinile care transmit Morse prin benzi de hârtie (ca instructograful prezentat în videoul de mai jos) şi transmisiunile radio nu au o sarcină uşoară în a deprinde elevul cu exersarea cu grupele de litere pe care deja le cunoaşte la care se adaugă câte o literă suplimentară. Totodată e dificil să predai Morse în faţa unei clase cu elevi numeroşi, pentru că vor exista întotdeauna unul sau doi învăţăcei care asimilează codul mai încet şi împiedică progresul întregii clase.
Aşadar ar fi ideal să beneficiezi de un instructor care să predea doar câtorva persoane sau chiar unei singure persoane – sau ai nevoie de un calculator care se pricepe să transmită Morse. Pare simplu în zilele noastre, dar nu a fost întotdeauna atât de simplu.
Apucă-te de învăţat
Dacă doreşti să deprinzi codul, sau dacă vrei să-l înveţi mai bine decât îl stăpâneşti acum metoda Koch este destul de simplă. Dacă un grup de elevi poate învăţa Morse în 14 ore ar trebui s-o poţi face şi tu. Chiar dedicându-i o oră pe zi, ceea ce înseamnă doar două săptămâni.
Există o mulţime de resurse, dar una dintre acestea şi de care ne place este LCWO (Learn CW Online. Învaţă CW Online) – CW = Continous Wave – undă continuă –, prescurtarea din limbajul radioamatorilor pentru codul Morse. Utilizarea programului nu costă nimic şi îţi va urmări progresele. Din momentul în care ai deprins codul vei putea să-l exersezi cu texte, cuvinte, indicative şi fraze uzitate de radioamatori.
(Autorul complexului program de instruire LCWO este Fabian Kurz DJ5CW ex DJ1YFK, multiplu campion la telegrafie-viteză. Programul este structurat pe metoda Koch şi are circa 193000 de utilizatori înregistraţi. Interfaţa este tradusă în 35 de limbi, traducerea acesteia în limba română a fost realizată de subsemnatul şi se găseşte la această adresă. - nota mea, YO4PX)
Fabian Kurz DJ5CW în faţa antenei Ciocănitorii ruseşti blestemate (radarul Duga) din zona restricţionată Cernobâl
Chiar dacă nu mai ai nevoie de Morse pentru obţinerea autorizaţiei, cunoaşterea codului îţi deschide noi oportunităţi. Dacă nu vrei să faci radioamatorism gândeşte-te la toate proiectele Arduino pe care le-ai putea folosi şi cu care aparatul ar putea să-ţi transmită semnale prin clipirea unui led şi ai putea să-l comanzi prin comutarea unui simplu buton de contact. Dacă nu vrei să foloseşti calculatorul şi ai totuşi nevoie de un instructor ai putea încerca şi acest dispozitiv Morse din 1939.
În ultimul film o demonstraţie de virtuozitate a lui Carlo Consoli IK0YGJ care transmite la ameţitoarea viteză de 50 grupe (wpm) = 250 de semne pe minut cu cheia de manipulare Sculpture creată de Pietro Begali I2RTF. (nota mea, YO4PX)
