Gary Hammond ZL3GH se întreabă într-un interesant articol publicat pe Southgate Amateur Radio News dacă radioamatorismul se va transforma într-un hobby care ar putea fi denumit «comunicaţii de amator». Să-i ascultăm argumentaţia:
Hobby-ul nostru a debutat ca o îndeletnicire legată de radio. Au fost orizonturi largi de explorat şi recorduri de doborât. Radioul a jucat un rol important în perioadele marilor cuceriri şi ale marilor momente de restrişte. Radioul a fost în centrul atenţiei noastre în cursul anilor şi în mod corect accentul a fost plasat pe dobândirea cunoştinţelor în domeniul teoriei radioelectronicii şi al modalităţilor în care aceasta putea fi aplicată.
Acum mulţi ani au fost realizate primele comunicaţii bazate pe electricitate. Unul dintre primele sisteme a fost telegraful, a cărui utilitate primară era aceea de a comunica pe distanţe mari. A urmat apoi telefonul, un alt mijloc de comunicare. Radioul a fost cel care i-a eliberat pe deţinătorii săi de aceste sisteme costisitoare şi care necesitau întreţinere permanentă. Şi, mai important, radioul le-a dat utilizatorilor posibilitatea de a comunica între diferitele locaţii fără a fi legaţi de sistemul conexiunii prin cabluri. Dotarea vaselor cu aparatură radio a fost în mod firesc una dintre primele aplicaţii ale acestei posibilităţi proaspăt descoperite.
În anii războiului radioul a jucat un rol important, începând de la domeniul comunicaţiilor între submarine şi până la radare. Pasionaţii radioamatori pot fi regăsiţi în întreaga istorie a acestor evenimente.
În ultimii 30 de ani calculatoarele au dobândit un rol din ce în ce mai important în hobby-ul nostru, de la înregistrarea şi evidenţa legăturilor din primele zile ale apariţiei PC-urilor în shack-urile noastre şi până la prezenţa actuală a sofisticatelor computere incorporate în toate echipamentele moderne de comunicaţii. Diversele sisteme de modulaţie şi noile metode ale comunicaţiilor digitale nu ar fi posibile fără puterea calculatoarelor, ale căror servicii am ajuns să le considerăm fireşti. Cu toate acestea abilitatea de a utiliza calculatoarele în radioamatorism nu a fost niciodată luată în considerare ca o cerinţă de a accede în hobby.
Ne aflăm în prezent la o răscruce de drumuri, în care mecanismul comunicării a ajuns să fie un hibrid între transmisia prin fir şi aceea fără fir, încât consumatorul obişnuit nici măcar nu-şi dă seama că foloseşte de fapt un radio sofisticat controlat de calculator. Nu e aşadar de mirare că radioul şi-a pierdut aura de «mister» pe care a avut-o.
Chiar şi sarcinilor care aparţineau până nu demult domeniului electrotehnicii le-au luat locul algoritmi de programare codaţi în interiorul sofisticatelor DSP-uri. etajele IF ale numeroaselor radiouri moderne se află acum în grija acestor DSP-uri, iar aparate SDR (soft-defined radio) câştigă din ce în ce mai mult teren.
Se pare că evoluăm (sau trebuie să evoluăm) spre hobby-ul «comunicaţiilor de amator», în care radioul este doar o componentă a unui sistem de comunicaţii mai cuprinzător. Accentul pe «radio» va ajunge să nu mai aibă relevanţa pe care a avut-o, iar ca grup noi va trebui să ţinem pasul cu tehnologia – un demers pe care «hamii» l-au făcut în deceniile anterioare. Aceasta nu înseamnă că cerinţa înţelegerii principiilor de bază ale comunicaţiilor bazate pe radio nu ar mai fi necesară. Cu siguranţă că ea rămâne necesară! Cu toate acestea accentul pus pe felul în care radioul este integrat în sistemul global de comunicaţii a fost trecut cu vederea şi, mai devreme sau mai târziu va trebui să ne ocupăm şi de acest aspect. Tocmai modalităţile noi în care radioul poate fi integrat în alte forme de comunicare vor fi cele care vor stimula imaginaţia tinerilor.
Ca adepţi ai acestui hobby noi trebuie să ne schimbăm punctul focal al interesului nostru şi să adoptăm noi şi pasionante căi de a comunica – aş îndrăzni chiar să spun că ar trebui să fim deschizători de drumuri, plasându-ne în primele rânduri ale exploratorilor acestor noi căi, aşa cum au făcut-o generaţiile de dinaintea noastră.
Se pun aşadar nişte întrebări: mai este oare «radioul» raţiunea primordială a pasiunii noastre sau de acum este vorba despre abilitatea noastră de a comunica? Şi, ajunşi în această fază a hobby-ului, încotro ne îndreptăm?
