de Randy Johnson, W6SJ
Traducere de Francisc Grünberg, YO4PX
pe baza articolului publicat în QST martie 2010,
publicată cu aprobarea autorului şi a lui
Maty Weinberg, KB1EIB,
coordonator de producţie al ARRL
Ascultam pailapurile pe DXpediţia pe Mellish Reef, era singura activitate importantă în acel moment, şi am fost dezgustat de ceea ce auzeam.
Radioamatorismul înseamnă comunicare. Comparativ cu e-mailurile şi apelurile telefonice, noi introducem în comunicare variable diferite, cu un grad mai mare de dificultate tehnică: echipamentul nostru şi propagarea. Acestea adaugă comunicării un anumit grad de atractivitate şi de provocare. Noi cu toţii ne-am obţinut pe merit autorizaţiile şi nu de puţine ori posedăm cunoştinţe tehnice care chiar depăşesc cerinţele acestora. Prin aceste realizări ne-am câştigat respectul colegilor noştri. Astfel că, în esenţa sa, radioamatorismul înseamnă comunicare între persoane care se respectă între ele.
Câteodată amatorii merg în DXpediţii. Ca şi în cazul expediţiei pe Mellish Reef, câţiva radioamatori se deplasează într-un ţinut primejdos al lumii. Chiar şi numai pentru a ajunge acolo ei se expun riscurilor, fiind departe de orice ajutor, în cazul în care ar avea nevoie de asistenţă medicală. Ei cheltuiesc o grămadă de bani, suferă privaţiuni, se alimentează prost, stau treji până la ore mici şi se îngrijorează de cortul care în orice moment ar putea fi luat pe sus de vânturi de 100 de km./oră sau de ploi torenţiale.
Cei dispuşi să suporte aceste privaţiuni îţi fac cadoul unei legături cu o entitate rară. Aşa că ar trebui să apreciem nu numai cadoul în sine, dar şi generozitatea celui care oferă cadoul.
Sunt amatori care văd altfel lucrurile. Din partea câte-unui pilot al unei expediţii se pot auzii comentarii primite cum ar fi «există o mulţime de reclamaţii privind atenţia insuficientă acordată activităţii în benzile inferioare (sau telegrafiei)», sau «nu aşa trebuie să se desfăşoare o DXpediţie».
Reclamaţii? Ele provin probabil de la anumiţi amatori care stau acasă şi beneficiază de tot confortul. Ei beau câte o ceaşcă de cafea fierbinte, intră într-un shack bine încălzit şi petrec niţel timp în benzi. Apoi se plâng că operatorul nu operează pe placul lor. Aceasta mi se pare o lipsă fundamentală de respect, şi cu siguranţă un comportament nepotrivit faţă de cineva care îţi oferă un cadou. Atunci când noi vom depune atâtea eforturi ca băieţii care s-au dus într-o DXpediţie, vom avea posibilitatea de a face tot ce vrem, odată ajunşi acolo.
Acum, să vorbim despre practicile de operare în pailapuri. Atunci când un operator transmite W1AW 5NN, această transmisiune conţine două mesaje importante. Este un mesaj către W1AW: «Te-am auzit» şi un alt mesaj către toţi ceilalţi amatori din pailap: «Nu mă adresez vouă. Nu mai transmiteţi.». Atunci când operatorul zice «W1 W1?» asta înseamnă clar «toţi cei al căror indicativ nu începe cu W1 opriţi-vă din chemare». Mulţi DXmani se pare că nu pricep treaba asta. Nu-mi vine să cred că atunci când operatorul DX transmite «JA1?» amatori cu indicative «W9» sau «K5», care nici măcar nu se aseamănă cu JA1, continuă să cheme. Şi continuă chiar şi atunci când DX-ul a transmis W1AW 5NN, deci e clar că nu li s-a răspuns lor.
Am fost şi eu o staţie DX rară şi mi-a devenit clar că numărul de QSO-uri pe oră depinde de abilitatea operatorului de a recepţiona rapid indicative complete. Interferenţa din partea operatorilor nedisciplinaţi duce la necesitatea de a cere repetări de indicative, mai ales în cazul contactului cu o staţie slabă. Nu uitaţi: sunt situaţii în care dumneavoastră sunteţi staţia slabă şi 10 alţi operatori au semnale mai puternice decât semnalele dumneavoastră. Cei cu semnale puternice se cuvine să dea o şansă şi celor mai puţin puternici.
Atunci când operatorul DX este nevoit să ceară repetarea unor indicative, apelurile din partea celorlalte staţii nu fac decât să împuţineze numărul QSO-urilor pe oră şi să facă operaţiunea mai dificilă pentru toată lumea. Fiecare cerere de repetare înseamnă o legătură pierdută. Fiecare pailap dezgustător înseamnă probabil că bieţii operatori cu 100 de waţi şi antene de sârmă nu vor ajunge să realizeze nici măcar o singură legătură cu DXpediţia.
Rata de 150 de legături pe oră – un QSO la fiecare 24 de secunde – este uşor de realizat dacă poţi copia indicativele din prima. Atunci când interferenţa te obligă să ceri repetarea indicativelor, rata scade la o legătură pe minut, adică 60 de QSO-uri pe oră. Asta se întâmplă de fiecare dată când ai de-a face cu un pailap dezagreabil.
Ştiu că toţi operatorii buni vor încuviinţa citind aceste rânduri, pentru că ei operează inteligent. Operatorii slabi vor citi şi îşi vor zice că eu nu mă refer la ei. Ei bine, la ei mă refer. Ce aţi zice dacă aţi merge la următoarea voastră întâlnire de club şi cineva ar pune acolo o înregistrare a unui pailap, în care se aude că dumneavoastră sunteţi operatorul lipsit de consideraţie?
Vrednicii operatori al expediţiei VK9GMW au realizat 20000 de legături în cursul şederii lor pe Mellish Reef. Cred că dacă operatorii care îi chemau ar fi arătat cu toţii mai mult respect, ei ar fi putut realiza chiar şi 30000 de QSO-uri. N-ar fi fost grozav? Vă mulţumim pentru cadou, băieţi! V-am lucrat în 160, 80 şi 40 de metri cu 100 de waţi şi o antenă de sârmă.
Pentru a concluziona: important este nu atât felul în care a fost condusă o DXpediţie, ci felul în care noi, restul operatorilor ne-am comportat. Hai să le acordăm Dxpediţionarilor mai mult respect şi să arătăm că apreciem cadoul pe care ei ni-l fac.
* * *
Randy Johnson W5SJ este membru ARRL, FOC, Southern California DX Club şi Southern California Contesting Club, autorizat în 1951. Exact la 50 de ani de la prima sa autorizare a promovat la Extra Class (cea mai înaltă clasă de autorizare în S.U.A. – nota mea, YO4PX) A făcut trei deplasări pe insulele Bahamas de unde a operat ca C6AWS. Adresa sa de mail este w6s@arrl.net
Articolul original poate fi citit în format PDF aici.
Randy este administratorul saitului pe care s-a publicat un nou cod de comportament pentru DX-mani, prezentat pe această pagină de internet. Radioamatorii şi cluburile YO sunt invitaţi să adere la acest cod de comportament, folosind instrucţiunile din articol.
Alte materiale pe tema conduitei în trafic disponibile pe blog:
Errare humanum est de YO4PX
