Unii se îndoiesc că misiunile lunare Apollo au avut loc cu adevărat şi au pus sub semnul întrebării capabilitatea radioamatorilor de a fi recepţionat convorbirile astronauţilor aflaţi pe orbită circumselenară sau chiar pe suprafaţa satelitului natural al Pământului.
Radioamatorii au transmis semnale în direcţia Lunii şi le-au recepţionat reflectate pe 2304 MHz cu începere din 1970, folosind banda respectivă şi pentru contacte terestre cu mulţi ani înainte. Cu siguranţă că ei au putut recepţiona semnalele Apollo pe 2290 MHz, doar cu câţiva megahertzi mai jos.
Videoul de 9 minute postat pe YouTube demontează cu dovezi ştiinţifice teoriile scenaritei şi conspiraţiei răspândite de negaţionişti, care afirmă că de fapt semnalele recepţionate au fost retransmise de sateliţi circumtereştri, cu scopul de a-i păcăli pe radioamatori, mergându-se până într-acolo încât s-au simulat şi perioadele de tăcere radio în care Apollo se afla în dreptul suprafeţei invizibile a Lunii.
Documentarul prezintă argumente teoretice irefutabile şi trece în revistă o serie de recepţii realizate atât de radioamatori - cu mijloacele tehnice de care dispuneau la acea vreme - dar şi de observatoare astronomice dotate cu mari antene parabolice.
Sub titlul «A tras cu urechea la Apollo 11» voi publica în curând traducerea unei relatări detaliate despre cazul unui radioamator american care cu un receptor militar modificat şi cu o antenă home made a recepţionat şi înregistrat convorbirile celor doi membri ai echipajului Apollo 11 aflaţi pe Lună.
(Traducere şi prezentare de YO4PX. Sursă: Southgate AR News, poza de pe Wikipedia)
(Din păcate acest video nu mai este disponibil)
(Din păcate acest video nu mai este disponibil)