Radio Caroline
În emisiunea South East Tonight BBC a prezentat o ştire despre campania de obţinere a unei licenţe pe unde medii pentru staţia-pirat a anilor ’60 Radio Caroline. În decembrie 2010 Tracey Crouch, parlamentar al comitatelor Chatham şi Aylersdorf a depus o moţiune în parlamentul Marii Britanii, prin care critică decizia OFCOM (autoritatea naţională britanică similară cu ANCOM-ul din YO – nota mea, YO4PX) de a refuza licenţa pe unde medii a primei staţii de radiodifuziune libere Radio Caroline. 52 de parlamentari au semnat până acum moţiunea.
Radio Caroline este o staţie de radio engleză fondată în 1964 de Ronald O’Rahilly pentru a scăpa de controlul strict pe care companiile producătoare de discuri îl exercitau asupra difuzării muzicii destinate tinerilor în Marea Britanie.
40 de ani BBC a deţinut monopolul absolut asupra tuturor emisiunilor radio, fără a avea nici un fel de concurenţă, dar apariţia posturilor-pirat instalate pe vase în largul coastelor, dintre care cel mai faimos a fost Radio Caroline, a schimbat pentru totdeauna maniera de a difuza şi de a asculta muzica pop, pe care o transmiteau non-stop.
Timp de mulţi ani emisiunile s-au realizat de pe vase ancorate în sud-estul Angliei, dar în afara apelor teritoriale. Fiind iniţial neautorizat de nici un guvern, Radio Caroline a fost stigmatizat în permanenţă ca o staţie-pirat. Autorităţile au încercat de nenumărate ori s-o închidă, evaluându-se chiar şi opţiunea, din fericire nepusă în practică, de a se recurge la forţă prin trimiterea unor ambarcaţiuni militare care să abordeze pe vas şi să confişte aparatura.
Succesul a fost imens, numărul ascultătorilor se cifra la milioane. Radio Caroline a contribuit efectiv la lansarea unor noi vedete, a unor cântăreţi, compozitori şi producători. Cântecele lui Jim Pitney, Tom Jones, Walker Brothers, Beach Boys, Twinkle şi alţii s-au vândut în tiraje uriaşe datorită expunerii lor pe unde de către staţiile-pirat. Vasul era mare şi confortabil, dar regulile erau stricte, consumul de alcool era raţionalizat, iar vizitele unor persoane de sex femeiesc erau strict interzise. S-a făcut o excepţie doar în cazul lui Twinkle, care era deja în mare vogă cu cântecul «Terry» şi a petrecut o noapte pe vas în scop publicitar. Popularitatea staţiilor-pirat se explica şi prin faptul ca BBC-ul avea doar două canale de TV, care emiteau numai o parte a zilei, radioul fiind pe atunci media cea mai populară. DJ-urile ajunseseră chiar mai cunoscuţi decât starurile pop a căror muzică o difuzau. În vara anului 1967 zilele staţiilor-pirat erau deja numărate. Guvernul laburist, care a încercat de atâţia ani să le închidă, a reuşit în cele din urmă să treacă prin parlament legea Marine Broadcasting Offences Act. Radio Caroline a încercat să ocolească legea şi a continuat să transmită pentru perioade mai lungi sau mai scurte până în ziua de astăzi. În anii din urmă Radio Caroline transmite prin satelit şi pe internet, fiind prezent ocazional şi în eter pe baza unei autorizaţii RSL (Restricted Service Licence), de obicei de la bordul ultimului vas al staţiei MV Ross Revenge. Repertoriul este divers, de la muzica anilor ’60, destinată «nostalgicilor» şi până la aceea din zilele noastre. Pe pagina staţiei Pagina staţiei se găseşte la această adresă, iar de aici se pot alege diferite playere pentru ascultarea online a programului.
În filmul de mai jos un fost DJ al staţiei Radio Caroline vizitează vasul şi îşi aminteşte nostalgic de anii tinereţii sale, prezentând şi imagini filmate de el acum 45 de ani.
(Traducere, prezentare şi completări de YO4PX. Surse: Southgate AR News, Wikipedia, YouTube)
