JT9, un nou mod de lucru marca K1JT
de Gary Liljegren, W4GAL
Acest articol a apărut pe saitul ARRL sub titlul «Have a great time with JT9» şi pe pagina de internet a autorului sub o formă aproape identică cu titlul «Why operate JT9?». Îl public în traducere cu permisiunea sa.
Dacă o conversaţie rapidă cu cineva aflat la mare distanţă (similară unei legături de concurs) folosind o putere minimală şi o antenă simplă este genul dumneavoastră de distracţie preferat atunci merită să încercaţi JT9.
Întotdeauna m-am gândit că reflexia semnalelor din ionosferă este ea în sine ceva miraculos, însă JT9 constituie un pas înainte pe calea miracolului. În cele ce urmează voi explica cum puteţi folosi JT9 pentru a face o treabă nemaipomenită lucrând staţii cu semnale extrem de slabe.
Întotdeauna m-am gândit că reflexia semnalelor din ionosferă este ea în sine ceva miraculos, însă JT9 constituie un pas înainte pe calea miracolului. În cele ce urmează voi explica cum puteţi folosi JT9 pentru a face o treabă nemaipomenită lucrând staţii cu semnale extrem de slabe.
Restricţiile impuse de Asociaţia proprietarilor de case din zona în care locuiesc mi-au limitat «ferma» de antene la două verticale monoband W1IS pentru benzile de 40 şi 20 de metri. (Le-am vopsit în maron de camuflaj pentru a le face aproape invizibile de pe stradă.) Chiar şi aşa mă fac auzit destul de bine şi am câştigat multă experienţă lucrând în CW şi PSK.
Am aflat de modul JT9 de la Keith Hunt WC4U. Auzisem despre JT65, dar nu ştiam nimic despre acest mod şi cu atât mai puţin despre JT9. Ştiam însă despre Joe Taylor K1JT, cel aflat îndărătul seriei de moduri JT, datorită faimei sale legate de folosirea antenei parabolice de la Arecibo într-o operaţiune EME (aprilie 2010) şi de celelalte realizări ale sale.
Iniţial Joe a creat seria modurilor de comunicaţii JT cu semnale slabe pentru legături prin reflexie pe Lună şi meteor scatter în benzile de UHF şi VHF. Pe această serie s-a bazat atunci când a realizat modul cel nou JT9 destinat undelor scurte şi medii. JT9 oferă plăcerea de a lucra staţii extrem de slabe, dispunând de puteri mici, aflate la mii de kilometri distanţă.
Şoptind în jurul lumii
O putere de ieşire între un watt şi cinci waţi dă rezultate. Fiecare transmisiune de 13 de caractere are o durată de 50 de secunde, iar calculatorul analizează semnalul cu ajutorul unei structuri complexe create de K1JT şi de alţi dezvoltatori. Nu este necesară o putere mai mare şi folosirea ei nici nu este adecvată acestui mod de lucru. De fapt, nivele de putere mai mari de 20 de waţi pot fi chiar dăunătoare, fiind în măsură să cauzeze dificultăţi celorlalte staţii care trebuie să decodeze semnalul nostru. Este însă necesară o bună sincronizare temporală. Calculatorul dumneavoastră trebuie să fie sincronizat cu acurateţe cu o sursă exactă a timpului UTC.
Am descărcat programul WSJT-X, programul Meinberg NTP (Network Time Protocol) pentru a sincroniza ceasul calculatorului meu şi un program de afişaj numit PSK Reporter. (Despre acest program şi despre cele două variante posibile ale utilizării sale - cu modulul DM780 din Ham Radio Deluxe sau cu programul lui K1JT WSJT-X) se poate citi şi în limba română în articolul PSK Reporter, un instrument de propagare DX în timp real - nota mea, YO4PX)
Le-am conectat cu interfaţa mea audio SignaLink USB şi – voilá – eram deja operaţional în eter!
Le-am conectat cu interfaţa mea audio SignaLink USB şi – voilá – eram deja operaţional în eter!
Figura din dreapta arată un ecran de dialog tipic JT9; figura din stânga înfăţişează ecranul Wide Graph, pe care apare cascada, ambele afişate în timpul QSO-ului meu în banda de 20 de metri cu GW0TKX. Pe aceste imagini se află toate informaţiile necesare pentru realizarea unei legături în modul JT9. Am avut primul meu QSO cu Randy Miltier W6NT, iar la a treia legătură am răspuns unui CQ lansat de Joe Taylor K1JT în persoană!
Cine ne aude CQ-ul?
Aflat în 1955 la început de drum în radioamatorism, deţinător al unei autorizaţii clasa Novice, m-am întrebat deseori dacă se va găsi cineva care să mă audă. De obicei răspunsul era «nu», pentru că nu mă pricepeam să-mi configurez staţia şi nu cunoşteam procedurile de operare, în plus mai aveam şi o antenă slabă. Această situaţie a dus la pagini întregi umplute de CQ-uri fără niciun răspuns. Îmi face plăcere să compar acele vremuri cu ceea ce am realizat cu modul JT9.
De exemplu, am folosit JT9 pentru a-l lucra pe Brendon VK4HIA din Australia. El emitea cu un watt, iar eu cu cinci waţi. Conform celor afişate de WSJT-X pe monitorul calculatorului meu acopeream cu semnalele noastre o distanţă de 14614,5 kilometri. Apoi am consultat saitul PSK Reporter pentru a vedea cine a mai «auzit» semnalul menu. A reieşit că fusesem auzit de o mulţime de amatori! Cu o putere între 1 şi 5 waţi am un succes nemaipomenit şi mă uit deseori să văd ce staţii aflate pe alte continente m-au recepţionat. Este o distracţie cu totul diferită (şi generatoare de încântare!) a lucrului DX!
Cu un watt spre lume
Pentru a putea furniza o demonstraţie practică a acoperirii globale cu modul JT9 am făcut o transmisiune experimentală din shack-ul meu din nordul Floridei în jurul orelor 17:30 EDT. Mi-am reglat transiverul TS-590S la o putere de ieşire de un watt care ajungea la verticalul meu printr-un cablu coaxial RG-8X cu o lungime de circa 21,3 metri. Cât anume din wattul meu ajungea în antenă? Nu ştiu, dar era cu siguranţă mai puţin de un watt. Cu ajutorul programului pskreporter.info am copiat imaginea unei hărţi, care arată recepţionarea în lume a transmisiunii mele de un watt.
Echipamentul
Pentru a începe lucrul cu JT9 aveţi nevoie de un transiver capabil să lucreze cu puterea de 20 waţi sau mai puţin, un calculator şi o interfaţă cu placă de sunet pentru a conecta cele două programe gratuite. Puteţi găsi toate instrucţiunile pentru configurarea unei staţii JT9 pe saitul WSJT-X. Mai întâi citiţi însă Ghidul utilizatorului (User’s Guide). (Versiunea Ghidului în limba română, realizată de Andrei Buta YO6XK, se găseşte aici - nota mea, YO4PX). Nu aşteptaţi să apară problemele. Dacă acestea vor apare totuşi puteţi obţine asistenţă din partea grupului de discuţii pe Yahoo.
Atunci când am început să folosesc JT9 mi s-a părut cam dificil să sincronizez ceasul calculatorului cu WWV sau cu alte standarde temporale. Dacă nu reuşiţi să vă sincronizaţi calculatorul cu o toleranţă de cel mult o jumătate de secundă cu timpul corect WWV s-ar putea ca WSJT-X să nu reuşească să decodeze niciun semnal. În această situaţie vă poate veni în ajutor Ghidul utilizatorului.
O altă problemă frecventă este supramodularea semnalului audio. «Mai mult» nu este întotdeauna sinonim cu «mai bineۚ». Am constatat că dacă fixez amplificarea audio la jumătate valoare între zero şi punctul în care ALC-ul intră în acţiune obţin un semnal curat. Pentru a obţine un watt îmi pot fixa transiverul la punctul minim de 5 waţi şi să scad puterea la un watt pe scala transmatch-ului reglând amplificarea din SignalLink.
Tristeţea QRP-istului
Operând cu putere redusă te poate cuprinde descurajarea atunci când chemi staţii şi nu ţi se răspunde, sau staţiile care ţi-au răspuns te pierd în QRM. Folosind JT9 şi un watt e posibil ca staţiile pe care le chemi să nu-ţi răspundă, dar cu programul PSKreporter.info te poţi convinge că ai fost auzit de mulţi alţii. Aceasta îţi poate preschimba descurajarea în entuziasm!
JT9 e pentru mine un nou mod de lucru şi mă bucur pentru fiecare legătură pe care o înscriu în log. De aceea mi-am pus în gând să vă relatez cât este de grozav acest mod atunci când operezi o staţie little pistol. Chiar dacă deţineţi o staţie big gun, de ce n-aţi încerca ceva cu totul deosebit, ca să vedeţi ce puteţi face cu un watt? De ce n-aţi dedica ceva timp lucrând pe benzi cu JT9? Dar ce e de făcut atunci când nu se găseşte nimic de lucrat? În acele momente eu obişnuiesc să ascult muzică.
Nu trebuie să vă faceţi griji că aveţi o staţie modestă, ieşiţi în benzi cu JT9 şi lucraţi lumea!
Nu trebuie să vă faceţi griji că aveţi o staţie modestă, ieşiţi în benzi cu JT9 şi lucraţi lumea!
Vă mulţumesc.
Joe
…………………………………………………………………………………………..............
Toate fotografiile aparţin autorului. Fotografia de sub titlu, preluată de pe QRZ.com, îi înfăţişează pe W4GAL şi pe AL1GTR în rezervaţia naturală Everglade din nordul Floridei.
Gary Liljegren W4GAL, membru pe viaţă al ARRL, şi-a obţinut autorizaţia de începător în ianuarie 1955 şi clasa General cu un an mai târziu. A promovat la Advanced şi apoi la Extra Class în 1977. Iniţial a lucrat în telegrafie, un mod căruia i-a adăugat peste câţiva ani PSK, iar acum JT9. Gary conduce o companie de asigurări educaţionale şi continuă să predea în Florida. El este şi examinator voluntar (volunteer examiner, VE) al candidaţilor la examenele de autorizare şi a predat cu intermitenţe cursuri de pregătire în vederea autorizării în ultimii 50 de ani. Gary poate fi contactat prin e-mail la această adresă.
(Traducere şi prezentare de YO4PX. Surse: ARRL, pagina de internet a autorului.)
(Traducere şi prezentare de YO4PX. Surse: ARRL, pagina de internet a autorului.)