Observatorul din Arecibo la 50 de ani
Cu ocazia aniversării a jumătate de secol de la construirea Observatorului din Arecibo, Porto Rico staţia de radioamator a acestuia KP4AO va fi activă în ziua de 10 noiembrie 2013 între orele 12.30 şi 20.00 UTC în banda de 20 de metri, numai în SSB, în jurul frecvenţei de 14250 kHz.
Sponsorul activităţii este Caribbean Amateur Radio Group WP4CRG şi Arecibo Observatory Amateur Club. Toţi cei care au contactat staţia KP4AO vor putea solicita un QSL pe cale directă. (via W3HNK) Întreaga operaţiune se va desfăşura în încăperea centrului de control şi va fi transmisă video.
Atât cei care vor opera staţia specială cât şi cei care o vor contacta vor putea obţine şi o diplomă comemorativă prin cerere însoţită de SASE la adresa Arecibo Observatory Radio Club, HC03, PO Box 53995, Arecibo, PR 06112, U.S.A.
Atât cei care vor opera staţia specială cât şi cei care o vor contacta vor putea obţine şi o diplomă comemorativă prin cerere însoţită de SASE la adresa Arecibo Observatory Radio Club, HC03, PO Box 53995, Arecibo, PR 06112, U.S.A.
73, Wilfredo Aviles Jr., KP4ARN
…………………………………………………………………………………………………......
«Când la sfârşitul anilor '50 vorbeam despre construirea telescopului persoane considerate eminente autorităţi în materie ne-au spus că aşa ceva nu se poate face. Eram în situaţia de a realiza ceva considerat imposibil... Însă noi ne aflam în locul potrivit la momentul potrivit, am avut ideea potrivită şi eram pregătiţi aşa cum trebuie. Nu ne supuneam niciunor reguli, planul nostru nu avea un precedent.»
Bill Gordon, «părintele» Telescopului din Arecibo
Observatorul din Arecibo este o componentă a Centrului naţional de astronomie şi ionosferă (National Astronomy and Ionosphere Center, NAIC), o entitate naţională de cercetări operată de Universitatea Cornell din Ithaca, New York în cadrul unei convenţii de cooperare cu National Science Foundation (NSF). Aceasta este o agenţie federală independentă care are drept scop promovarea progresului ştiinţific şi ingineresc în Statele Unite. NSF finanţează cercetarea şi educaţia în majoritatea domeniilor ştiinţei şi inginieriei. Un sprijin suplimentar este furnizat de National Aeronautics and Space Administration (NASA).
Observatorul operează non-stop, zi de zi, 24 de ore din 24, furnizând informaţii şi sprijin logistic oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Toate rezultatele cercetărilor sunt publicate în literatura ştiinţifică, disponibilă publicului.
Ca locaţie a celui mai mare telescop cu parabolică unică din lume Observatorul este recunoscut ca fiind cel mai important centru naţional de cercetări în domeniul radioastronomiei şi al aeronomiei terestre (aeronomie = ştiinţa regiunilor superioare ale atmosferei). Observatorul din Arecibo poate fi folosit pe principiul egalităţii şi competitivităţii de către toţi oamenii de ştiinţă din lume. Durata accesului este acordată pe baza evaluării celor mai promiţătoare cercetări de către un grup de arbitri independenţi, care examinează propunerile adresate Observatorului de cei interesaţi. În fiecare an aproximativ 200 de savanţi vizitează facilităţile Observatorului pentru a-şi desfăşura proiectele de cercetări, iar numeroşi studenţi fac observaţiile necesare disertaţiilor lor de masterat şi doctorat.
William Gordon în centrul de vizitatori al Observatorului în noiembrie 2003
(foto Wikipedia)
La originea construirii Observatorului se află ideea profesorului William E. Gordon, apoi contribuţia Universităţii Cornell care s-a arătat interesată de studiul ionosferei. Perseverenţa lui Gordon a culminat prin construirea Observatorului Arecibo, care a început în vara anului 1960. Trei ani mai târziu Arecibo Ionospheric Observatory (AIO) era deja operaţional sub conducerea lui Gordon. Ceremonia oficială de inaugurare a avut loc în 1 noiembrie 1963. «Părintele» Observatorului s-a născut în 1918 în Paterson, N.J. şi a decedat în 2010 în Ithaca, N.Y. la vârsta de 92 de ani.
………………………………………………………………………………………………........
În zilele de 16, 17 şi 18 aprilie 2010 Joe Taylor K1JT , laureat al premiului Nobel pentru fizică şi membri ai Arecibo Observatory Radio Club au fost prezenţi în eter emiţând spre Lună cu o putere de 400 de waţi şi folosind ca antenă telescopul de 305 metri diametru al Observatorului. S-a transmis pe 432.045 MHz şi s-a ascultat între 432.050 şi 432.060+ MHz cu indicativul KP4AO în SSB, CW şi în modul digital JT65N creat de K1JT. Anunţul anterior activităţii a fost prezentat în articolul EME cu telescopul Observatorului Arecibo publicat în 9 aprilie 2010. Joe K1JT spunea atunci:
«Ar putea fi posibil ca transmisiunile de la Arecibo reflectate de Lună să fie auzite chiar şi cu o antenă Yagi cu 5 elemente ţinută în mână şi cu un transiver care recepţionează în banda de 70 de cm. SSB. Tot ceea ce ar avea de făcut ascultătorul este să îndrepte antena spre Lună! Cu o antenă mai mare cu 15 dBi şi cu o putere de ieşire de 100 de waţi eu cred că va fi posibil ca mulţi radioamatori să lucreze KP4AO în telegrafie.»
În articolul Experimentul Arecibo – Ultima oră publicat în 16 aprilie 2010 au fost relatate deja primele rezultate, precum şi informaţii privind posibilitatea vizionării transmisiunii directe din Centrul de control. Transmisiunea a fost preluată integral şi pe această pagină. S-au realizat numeroase legături EME cu radioamatori din toată lumea. (YO4PX)
(Surse: DXing.at-Communication, National Aeronautics and Space Administration, Wikipedia, National Astronomy and Ionosphere Center/The Arecibo Observatory, filmul The Arecibo Observatory, Beyond The Big Dreams [YouTube], pagina YO4PX)
* * *
