Tensiuni creative
* Este esenţial să depăşim conflictele dintre vechi şi nou *
* Este esenţial să depăşim conflictele dintre vechi şi nou *
de David Sumner, K1ZZ, prim-director executiv al ARRL
(Traducerea articolului din seria Personal Visions publicat în numărul pe decembrie 2014 al revistei QST, pe baza permisiunii autorului şi a lui Maty Weinberg KB1EIB, director de producţie al ARRL. Copyright ARRL)
În cursul anului i-am onorat pe înaintaşii noştri - cei care au descoperit şi au fost primii care au valorificat forţele naturii pentru a face posibile comunicaţiile radio, şi în special pe cei care au înţeles necesitatea existenţei unei organizaţii menite să protejeze şi să promoveze rolul radioamatorului în dezvoltarea sa. Fără viziunea personală a lui Maxim, Tuska şi a altor sute de persoane mai puţin cunoscute şi fără strădania şi sacrificiul lor în urmărirea acelei viziuni radioamatorismul aşa cum îl cunoaştem noi nu ar fi existat. Ei nu aveau de unde să ştie care va fi evoluţia radioamatorismului; ei ştiau doar cum ar trebui să fie această evoluţie.
În zilele noastre ne aflăm mai mult sau mai puţin în aceeaşi situaţie, chiar şi după un secol de istorie şi de experienţă din care să ne inspirăm. Cunoaştem tendinţele tehnologice şi sociale care vor contura viitorul nostru imediat, dar nu ştim în ce direcţii vor conduce ele radioamatorismul în următoarele două sau trei decenii. Unul dintre lucrurile pe care îl putem previziona cu un anumit grad de certitudine este că radioamatorismul se va dezvolta simultan în direcţii diferite, ceea ce va genera anumite tensiuni. Este verosimil - pentru că acest fenomen s-a produs în permanenţă.
La început a fost scânteia, şi doar scânteia. Nu a durat însă mult până ce s-a iscat conflictul între cei care care năzuiau să extindă raza de acţiune a comunicaţiilor lor şi cei care erau mulţumiţi să schimbe mesaje cu amicii de prin împrejurimi. Fiecare tendinţă se interfera cu tendinţele altora. Apoi a urmat opoziţia dintre scânteie şi CW, dintre CW şi AM, dintre AM şi SSB în unde scurte şi dintre AM şi FM pe unde ultrascurte. Progresul tehnic a generat conflicte – tensiuni creative – între vechi şi nou. Uneori noul a înlocuit vechiul; mai des însă vechiul şi noul au ajuns să coabiteze, confortabil sau mai puţin confortabil. Acum asistăm la producerea unor evoluţii similare în unde ultrascurte între fonia analogă şi cea digitală, iar în unde scurte între diferitele moduri digitale. Poate că nu e departe vremea în care tehnologia foniei digitale va ajunge la o dezvoltare care să pună sub semnul întrebării supremaţia SSB-ului în mediul ostil al undelor scurte.
Progresele din domeniul tehnologiei nu sunt singurele surse potenţiale de tensiuni. La fel ca cei care în zilele scânteii se mulţumeau să comunice prin radio cu vecinii lor şi au intrat în conflict cu amatorii mai serioşi, radioamatorii care urmăresc diferite scopuri în cadrul aceluiaşi spectru pot ajunge la conflicte chiar şi dacă, potrivit Codului de conduită al radioamatorului «ei nu utilizează niciodată eterul pentru a leza intenţionat plăcerea altora de a-l folosi».
Pe măsură ce anvergura radioamatorismului continuă să se extindă noi nu trebuie să permitem ca acele tensiuni să ducă la disidenţă. Radioamatorismul va continua să înflorească numai atât timp cât noi rămânem o comunitate unică cu valori împărtăşite, uniţi în faţa ameninţărilor externe, respectând diversitatea de cunoştinţe şi de domenii de interes ale comunităţii noastre globale.
Una dintre ameninţări este percepţia irelevanţei noastre. Există în ADN-ul nostru dorinţa de a ne pune abilităţile la lucru în scopuri practice; ARRL a fost fondată ca o reţea de staţii dornice şi capabile de a retransmite mesaje în anii în care pentru majoritatea oamenilor comunicaţiile rapide la mare distanţă constituiau o noutate. Phone patch şi auto patch şi-au avut locul lor meritat sub soare, înainte ca ele să fie înlocuite de servicii comerciale accesibile. În prezent noi încă mai posedăm abilitatea unică de a comunica independent de orice infrastructură. E adevărat că suntem chemaţi rareori s-o facem în beneficiul cuiva, dar n-ar trebui să adoptăm o atitudine de defensivă în această privinţă. Nu e oare capacitatea de a comunica prin radio cel puţin la fel de valoroasă pentru societate ca talentul de a arunca, de a prinde şi de a lovi mingi de diferite dimensiuni?
O altă ameninţare este torentul din ce în ce mai de nestăvilit al poluării spectrului radio. V-aţi putea imagina că din cauza faptului că spectrul valorează miliarde de dolari la licitaţii există pe undeva şi o puternică coaliţie de lobbişti care lucrează pentru a proteja valoarea spectrului împotriva interferenţelor unor emisii neintenţionate de energie RF. Nu există aşa ceva. De prea de multe ori ARRL şi celelalte asociaţii-membre ale IARU au fost voci solitare care au atras atenţia asupra standardelor inadecvate de compatibilitate electromagnetică şi a ecranărilor şi a filtrajelor ineficiente în produse pe care fabricanţii lor ar trebui să le cunoască mai bine.
În fine, trebuie să rezistăm tendinţei care duce spre comercializarea totală a spectrului. În acest domeniu avem anumiţi aliaţi naturali: radioastronomii şi alţi oameni de ştiinţă, serviciile de siguranţă publică şi o parte a guvernului federal, inclusiv armata.
Pentru a rezuma: trebuie să continuăm a conlucra. Suntem puţini; în prima zi a apariţiei pe piaţă a unui popular model de telefon inteligent au fost precomandate mai multe aparate decât întreaga populaţie a radioamatorilor. Pentru a putea continua să ne dezvoltăm trebuie să fim dispuşi să ne împărtăşim cunoştinţele şi experienţa, să învăţăm unii de la alţii, depăşind graniţele imaginare ale intereselor noastre locale. Prin contribuţiile noastre băneşti şi prin timpul învestit trebuie să sprijinim ARRL-ul, cluburile noastre locale şi celelalte organizaţii care sprijină domeniile noastre specifice de interes şi trebuie să ne convingem că liderii noştri sunt dispuşi să colaboreze în interesul binelui comun.
Dacă prin exemplul nostru putem inspira viitoare generaţii de radioamatori la fel cum am fost inspiraţi noi de predecesorii noştri viitorul radioamatorismului va fi chiar mai luminos decât trecutul strălucit pe care l-am sărbătorit în acest an centenar.
(Sursă: QST, decembrie 2014)
Alte
articole (editoriale) de David Sumner, K1ZZ:
