O nouă metodă pentru învăţarea codului Morse
Sub titlul «How to Learn Morse Code – Semiconsciusly» Ingfei Chen a publicat la 1 februarie 2017 în cunoscuta revistă Scientific American un articol interesant despre o inedită modalitate de a deprinde limbajul codului Morse.
Calculatoarele «la purtător» capabile să producă impulsuri tactile pot oferi metode de a deprinde abilităţi manuale fără eforturi deosebite, aproape «pe nebăgate de seamă».
Învăţarea codului Morse, cu ritmicele sale ta-ti-ta-ti-uri de puncte şi linii ar necesita mult mai puţină strădanie - şi atenţie – decât s-ar putea crede. Conform unui recent studiu-pilot secretul îl constituie un calculator la purtător care foloseşte energiile senzoriale ale unor uşoare atingeri tactile. Rezultatele sugerează posibilitatea că prin intermediul dispozitivelor mobile vom putea să învăţăm aproape subconştient abilităţi manuale în timp ce ne vedem de rutina noastră cotidiană.
Studenta masterandă Caitlyn Seim şi profesorul de informatică Thad Starner de la Institutul de tehnologie din Georgia experimentează integrarea vibraţiilor sau a altor semnale tactile cu aparatura computerizată. În luna septembrie a anului trecut ei au anunţat în cadrul Simpozionului internaţional al calculatoarelor vestimentare din Heidelberg, Germania că au reuşit să programeze ochelarii Google (vezi link în subsol spre articolul «Google Glass şi radioamatorismul» - nota mea, YO4PX) pentru ca cei care îi poartă să poată deprinde limbajul semnelor Morse în mod pasiv, abordarea lor relevând semne preliminare de succes.
Pentru desfăşurarea experimentului 12 participanţi au purtat ochelarii inteligenţi în timp ce erau absorbiţi într-un joc online pe calculator. În decursul mai multor şedinţe de câte o oră o jumătate dintre jucători au auzit repetitiv în difuzorul incorporat al ochelarilor Google cuvinte pronunţate literă cu literă şi au simţit atingeri uşoare îndărătul urechii drepte (printr-un convertizor instalat în rama ochelarilor) cu punctele şi liniile corespunzătoare fiecărei litere. Ceilalţi şase participanţi au beneficiat numai de partea audio, fără vibraţiile respective.
După fiecare rundă a jocului participanţilor li s-a cerut să «tasteze» cu degetul litere în codul Morse pe un suport tactil al ochelarilor; de exemplu dacă ei au tastat tit-tit pe afişajul vizual apărea un «i». Este important de menţionat că scurtul experiment i-a îmboldit să încerce deprinderea codului. După patru şedinţe de câte o oră grupul care a recepţionat impulsuri tactile a putut tasta cu o acurateţe de 94% un aşa-numit «pangram» - o frază holoalfabetică, care include cel puţin o dată fiecare dintre literele alfabetului. Grupul limitat la semnalele audio a obţinut o acurateţe de doar 47%, fiind nevoit să se bazeze exclusiv pe deducţiile rezultate din erorile comise în cursul procesului de învăţare.
Experimentul demonstrează că «este posibilă deprinderea unui sistem de tastare fără ca utilizatorul să-i acorde prea multă atenţie. Metoda de învăţare pasivă ar putea veni în ajutorul utilizatorilor dornici să stăpânească metode noi de redactare a textelor pentru tastaturi auxiliare sau alte sisteme similare codului Morse, care ar întrebuinţa de pildă tastări pe ecranul unui ceas inteligent», spune prof. Starner şi el adaugă: «Aceasta ar putea schimba realmente felul în care oamenii folosesc dispozitivele mobile şi vestimentare.»
Seym completează: «Rezultatele sunt pe de-a-ntregul concordante cu alte efecte ale învăţării pasive pe care cercetătorii le-au descoperit în cursul studiilor lor anterioare - de exemplu grupul care a realizat mănuşile computerizate care furnizează vibraţii la nivelul degetelor pentru a învăţa «memoriile muşchilor» să cânte la pian sau să scrie în alfabetul Braille.
Deşi experimentul a fost limitat la o scară redusă el demonstrează felul în care calculatoarele «la purtător» pot îngădui utilizatorilor să-şi vadă de treburile lor – şi în acelaşi timp să recepţioneze informaţii cu scopul de a învăţa lucruri noi. «Se pare că nu peste mult timp va fi suficient să asculţi limba mandarină în timpul somnului pentru a ajunge s-o vorbeşti fluent», e de părere Paul Lukowicz de la Centrul de cercetări german pentru studiul inteligenţei artificiale, care nu a fost implicat în studiul celor doi cercetători americani.
(Traducere, adaptare şi prezentare de YO4PX. Sursă: Scientific American, YouTube, Wikipedia. Comentarii pot fi trimise la această adresă şi vor fi publicate sub articol.)
Articolul Google Glass şi radioamatorismul
Articolul Google Glass şi radioamatorismul
* * *