UN ZÂMBET ÎN ETER (12)
Cel mai mare pailap
de Paul M. Dunphy VE1DX
Unul
dintre QRP-iştii locali urcă astăzi dealul; arăta tare şifonat şi zdrenţuit.
Ţinea într-o mână un microfon D-104 şi resturile unui manipulator în cealaltă.
Faţa îi era brăzdată de zgârieturi, iar una dintre mânecile cămăşii sale părea
să-i fi fost smulsă din umăr. Trebuia să aflu ce i s-a întâmplat, căci era
limpede, acest QRP-ist venea din luptă! "Ce-ai păţit?" l-am întrebat,
"arăţi de parcă ai participat la o revoluţie! Ai încercat cumva să lucrezi
ZL8 pe 14010 kHz?" "Nu", răspunse QRP-istul, bălăngănind în aer
cablul microfonului D-104, "mai rău! Am participat eu la destule pailapuri
cumplite în decursul anilor. Am scăpat cu viaţă din pailapul pe insula Bouvet
în 1990, fără să mă aleg cu atâtea răni. Nici pailapul pe South Sandwich cu
VP8SSI pe 28495 kHz n-a fost o joacă de copil. Dar aşa ceva n-am mai pomenit în
viaţa mea!" L-am poftit pe QRP-ist să se aşeze şi am întrebat: "Ce-ai
încercat să lucrezi de a fost atât de îngrozitor? A apărut cumva vreunul din
Coreea de nord?" QRP-istul mă privi un răstimp, apoi răspunse: "Nu,
nici vorbă. Sunt ceva ani de când lucrez în unde scurte, şi-s obişnuit deja cu
ciudăţeniile pe care le întâlneşti în timpul DXpediţiilor. Pot lucra DX chiar
şi în neturi, fără prea mare bătaie de cap. Dar acesta a fost cel mai rău lucru
de care am avut vreodată parte!" Nu mai ştiam ce să fac. Era clar că
QRP-istul a păţit-o, dar nu era dispus să-mi spună de bunăvoie ce i s-a
întâmplat, trebuia să-l îmboldesc, să-l trag de limbă. Mă întrebam dacă nu
cumva am de-a face în cazul lui cu o depresie post-traumatică, cauzată de şocul
şi oboseala bătăliei. "Spune-mi ce s-a-ntâmplat", l-am rugat,
"te pomeneşti că ai dat peste un caz de încălcare a Codului de conduită al
radioamatorului."
QRP-istul
privi în jur, apoi se sculă în picioare şi spuse cu o voce tremurândă: "Ai
nimerit-o, frate. L-au călcat în picioare, cu toate cele şase puncte ale sale,
aşa cum le-a definit W9EEA in 1928." Eram stupefiat! "Unde
s-a-ntâmplat una ca asta?", am întrebat, simţind cum mă cuprinde mânia.
DX-ul nu e întotdeauna un dans de salon, DX-manii se mai înfierbântă în timpul
vânătorii unei ţări noi, dar nici chiar aşa, să nu mai ţii seama de nimic în
urmărirea DX-ului! "În ce bandă? Când? Care a fost DX-ul?"
"Nu,
nu, nu!" răspunse QRP-istul. "Nu în pailap! Nu în scurte. Nu în 2
metri. Pe internet! Mi-am făcut un cont pe internet şi am început să caut
saituri de DX-uri şi grupuri de discuţii." La aşa ceva nu mă aşteptam.
Auzisem eu câte-ceva despre internet şi despre calculatoare, dar nu mă
pricepeam prea grozav la chestiile astea. "Dar ce s-a-ntâmplat?", am
întrebat. "Totul!", răspunse QRP-istul şi pe frunte îi apărură
broboane de sudoare, "acolo e război în toată legea, frate! Toţi sunt echipaţi
cu aruncătoare de flăcări, cu grenade, chiar şi cu mine antipersonal! M-am
băgat şi eu într-o discuţie despre DX, şi uite ce-am păţit. Asta-i tot ce a mai
rămas din aparatele mele! Modemul mi-a explodat, calculatorul a luat foc şi a
provocat un scurt-circuit în alimentator, staţia a dat în primire! Şi tipii
care aruncă grenadele sunt aceiaşi pe care îi întâlneşti de obicei în 40 de
metri şi care-ţi transmit "TNX FB QSO ES GUD DX ES BEST TO U ES UR FAMILY
73 73 SK". Eu nu mai înţeleg nimic! Parcă toată lumea care intră pe
internet trece printr-o preschimbare de personalitate!" Şi zicând acestea
o luă în jos la vale, pentru a căuta un transiver la mâna a doua cu care să se
întoarcă în 20 de metri, unde era în siguranţă.
Mii
de tunete şi trăznete! În 20 de metri era în siguranţă? Nu mă pricepeam eu prea
bine la internet, dar asta spunea multe! Aveam de-a face cu una dintre Eternele
enigme, pe care Veteranul însuşi cu greu le-ar fi putut lămuri. Apoi, dintr-o
dată, am priceput: echipa Cârcotaşilor şi-a tras tehnologie de ultimă oră.
Cârcotelile s-au computerizat. Şi-au schimbat domeniul de acţiune, dar mesajul
era acelaşi. Nu puteam spera decât ca lucrurile să rămână astfel, căci am
observat o uşoară creştere a fluxului solar. Echipa Cârcotaşilor era pe internet,
iar zilele glorioase ale DX-ului se apropiau din nou, DX-urile erau în unde
scurte. DX IS!
* * *
Maşinăria Rube Goldberg
Nu are legătură cu radioamatorismul, dar e haios!
Formaţia OK Go a construit o maşinărie stil Rube Goldberg şi acest video uimitor o arată în plină acţiune. Rube (Reuben) Goldberg (1883-1970) a fost un caricaturist, sculptor, autor, inginer şi inventator american, cunoscut mai cu seamă pentru seriile sale de desene şi construcţii de maşinării complicate care efectuează sarcini extrem de simple într-o manieră cât mai alambicată, de obicei prin reacţii în lanţ, şi care au primit denumirea generică de «maşinării Rube Goldberg». Autorului lor i s-au decernat numeroase distincţii, printre care şi prestigiosul Premiu Pulitzer pentru caricaturile sale politice publicate în 1948.
Trupa OK Go interpretează în filmuleţ hitul lor This Too Shall Pass «în versiunea originală Rube Goldberg». Clipul a acumulat până acum peste 9 milioane de accesări pe YouTube.
(Sursă: YouTube, Southgate ARC, Wikipedia)
* * *