UN ZÂMBET ÎN  ETER  (15)

Zile bune, zile rele

de Paul M. Dunphy VE1DX

Traducere de Francisc Grünberg, YO4PX

Unul dintre QRP-iştii locali trecu pe la mine acum câteva zile, şi acesta era din cale-afară de amărât. "Ce s-a mai întâmplat?", l-am întrebat pe un glas cât se poate de înţelegător. "Eh, atotştiuitorii ăia, care îmi spun întruna că ar trebui să lucrez DX-urile aşa cum le lucrează ei!", spuse el. "Îmi tot trimit e-mailuri, şi-mi explică de ce n-ar trebui să lucrez DX-uri în neturi, şi că n-ar trebui să aranjez skeduri, sau că ar trebui să trimit QSL-uri aşa cum trimit ei! Unul mi-a spus chiar că diploma mea DXCC nu valorează la fel de mult ca diploma sa, pentru că doar vreo jumătate din QSO-urile mele au fost făcute în telegrafie! Aceştia sunt rechinii cei mari ai DX-ului, pe care îi respect şi ale căror indicative le întâlneşti în QST mai tot timpul. Dar de ce oare nu mă lasă ei în pace?" Se aşeză, demoralizat şi deziluzionat de hobby-ul care i-a oferit atâtea satisfacţii, şi care acum un an sau doi încă îl mai făcea să radieze de bucurie.

De obicei sunt cam încurcat atunci când un QRP-ist vine să-şi relateze necazurile, şi câteodată trebuie să-l supun unui adevărat interogatoriu, pentru a-i putea pricepe cu adevărat problema. Dar nu şi acum! Mesajul QRP-istului era limpede ca lumina zilei! "Capul sus", am spus cu glas puternic şi încrezător, "şi lucrează DX-urile după cum ţi-e voia! Toate în telegrafie, toate în SSB, toate în neturi, toate prin skeduri. Lucrează cu un watt ori cu 1500 de waţi. Nu-i treaba nimănui, e numai şi numai treaba ta, câtă vreme lucrezi în limitele legale! Se vor găsi întotdeauna atotştiutori sfătoşi, care se cred buricul pământului şi care să-ţi spună că ei lucrează altfel ... de ce crezi că există echipa Cârcotaşilor?" Am sărit în picioare, şi am strigat: "Eşti un DX-man! Urmează Codul de conduită al radioamatorului, nu sfaturile celor care au prea mult timp la dispoziţie! Diploma ta DXCC este a ta, şi numai a ta. Fii convins de asta. Ţine capul sus, pândeşte DX-ul şi lucrează-l aşa cum ţi se pare că e mai potrivit. Nu mai apleca urechea la tot soiul de păreri! Ai priceput?"

QRP-istul se sculă în picioare şi îşi îndreptă umerii, faţa îi strălucea. "Ai dreptate!", zise el, "Cred că am dat prea mare importanţă părerilor altora. DX-ul pe care îl lucrez astăzi, indiferent cum îl lucrez, este DX-ul meu! Şi nu-i neapărat cel înscris în procesele-verbale ale şedinţelor Cârcotaşilor!" Am încuviinţat entuziasmat, căci QRP-istul era pe pragul iluminării sale, pătruns de înţelegerea uneia dintre Eternele Enigme. "Aminteşte-ţi ce spunea Albert Einstein deseori", am răspuns, "toate lucrurile sunt relative, unele sunt chiar mai relative decât altele. Albert nu era DX-man, dar el ştia bine că nu există un punct de referinţă absolut… iar dacă vreunul dintre aceşti rechini l-ar găsi, ar anula prin aceasta teoria relativităţii! Şi am citi despre asta în QST ... şi în multe alte locuri!"

Şi QRP-istul porni la vale, spre cămăruţa sa, pregătit pentru o ţară nouă. Mii de tunete şi trăznete! În această lume a DX-ului există zile bune şi zile rele, iar cea de astăzi era fără îndoială una dintre zilele bune. Teoria relativităţii a dovedit-o cu vârf şi îndesat. Căci nu e bine să-l contrazici pe Albert! Vei pierde. Negreşit! DX IS!

*   *   * 

Harold!!! Iar ai prăpădit banii pe una din cutiile alea I-NU-TI-LE?!!

*   *   * 

Înapoi la pagina principală