Principatul Seborga
Poate că unii radioamatori îşi mai amintesc de
încercarea eşuată de a face din "Principatul Seborga" o entitate DXCC
în 1994, când I1RBJ a operat pentru prima dată de acolo cu indicativul 0S1A.
New York Times
publică un articol interesant despre Seborga cu ocazia decesului la vârsta de
73 de ani a lui Giorgio Carbone, un pasionat cultivator de mimoze, prinţul
elector de Seborga. Ales constituţional şi întronat sub numele de Giorgio I,
prinţul a domnit timp de 46 de ani peste insula măsurând 5 km. pătraţi şi având o populaţie de 2000 de
suflete. Peste 20 de ţări, cu excepţia Italiei, au recunoscut principatul ca
stat independent. În 1995 el a fost ales prinţ pe viaţa de populaţia insulei,
care a ratificat independenţa principatului, o independenţă care în accepţiunea
lui Giorgio I era deja demult documentată istoric. Prinţul a clădit un palat, a
elaborat o constituţie, a desemnat un cabinet şi a înfiinţat un parlament, şi-a
ales o stemă, a emis monedă şi timbre (cu imaginea sa) şi a mobilizat o armată
permanentă, compusă din lt. Antonello Lacala. Viitorul principatului este
incert, prinţul nu are moştenitori, el declarase că îi iubeşte în mod egal pe
toţi supuşii săi de gen femeiesc.
Singura provocare
politică pe care a întâmpinat-o Giorgio I s-a produs în 2006, când prinţesa
Yasmine von Hohenstaufen Anjou Plantagenet şi-a făcut apariţia în mod misterios
din neant şi a revendicat tronul cu intenţia de a restitui Seborga Italiei.
Seborghezii au tratat-o cu indiferenţă.
Articolul complet
din New Tork Times poate fi citit la această adresă.
(Prezentare de
YO4PX. Sursă: QRZ.com)
